Digital Nation a lansat programul național „Profesor în Online” ca răspuns la suspendarea cursurilor și la nevoia profesorilor de muta clasa în spațiul virtual. Inițiativa-pilot și-a propus să pregătească cadrele didactice pentru tranziția în mediul digital printr-un curs intensiv gratuit de 7 zile bazat pe infrastructura Google Classroom și suita Google. Cu 8500 de profesori înscriși în prima serie, în luna aprilie, și 26844 înscriși în seria din luna mai, programul devine cel mai amplu experiment recent pentru digitalizarea educației din România. Mai mult, cum programul include o componentă de evaluare și una de testare, ne oferă o analiză statistică indispensabilă a nivelului de competențe digitale a profesorilor. Am discutat, în premieră pentru Școala9, despre cifrele din spatele programului cu Armina Sîrbu, architect de învățare digitală în cadrul Digital Nation.
Cum își auto-evaluează profesorii competențele digitale? Cum se potrivește asta cu realitatea din teren?
Armina Sîrbu: Potrivit studiilor europene, competențele digitale ale profesorilor se situează în media capitalului uman din România, unde competențele digitale sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Potrivit Indexului European DESI, în România doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (față de 57% la nivelul UE) și doar 10% au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%).
România ocupă ultimul loc în Europa și în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders. Conform aceluiași studiu, în România profesorii își acordă o importanță scăzută în societate. Ei se poziționează singuri pe ultimele locuri, 11-12 din 13, și consideră educația drept o prestare de servicii publice oarecare, din zona de funcționariat public. Așadar, faptul că profesorii nu au o părere prea bună despre meseria lor și că dezvoltarea competențelor digitale pentru a deveni mai buni profesioniști în domeniul lor nu a fost o prioritate înainte de pandemie erau principalele insight-uri pe care le aveam în vedere înainte de curs.
Din cifrele colectate de Digital Nation înainte de începerea cursului, doar 9,6% dintre profesorii înscriși la „Profesor în Online” se considerau de nivel avansat ca nivel al competențelor digitale – explicare a informațiilor online, găsirea, organizarea și stocarea lor. Aproximativ 40% și-au dat nota 7, în timp ce 17,5% nu și-au acordat nici măcar notă de trecere.
Să nu uităm că participanții care s-au înscris până în prezent la cursul „Profesor în Online” – adică peste 35.000 sau 15% din numărul total al cadrelor didactice din România – sunt tocmai aceia care sunt deschiși să învețe și își doresc să se dezvolte, sau „early adopters”, cum i-ar numi un manager de inovație.
În ceea ce privește comunicarea, colaborarea online cât și crearea de conținut educațional în format digital, majoritatea profesorilor s-au autoevaluat cu nota 7 înainte de participarea la curs. După curs, au conștientizat cât de multe lucruri se pot face online și au învățat cum să o facă, astfel că după curs majoritatea s-au evaluat cu note de 8, 9 și 10 la aceste capitole.
Care sunt cele mai frecvente întrebări și ce nevoi au identificat profesorii prin întrebări deschise?
A.S.: Pentru că dezvoltarea competențelor digitale a devenit o urgență, am primit foarte multe întrebări simple, în mod repetat, pe toate canalele. S-a observat astfel o acută lipsa de răbdare din partea profesorilor. Majoritatea cursanților au arătat lipsa de răbdare cu ei înșiși, cu mentorii, cu procesul de învățare și/sau tehnologia învățată, dar și neatenție în urmărirea instrucțiunilor, cu preferința de a întreba mai degrabă decât de a citi un set de instrucțiuni cap-coadă.
De asemenea, pentru că diploma a fost foarte importantă pentru mulți dintre ei, am primit multe întrebări despre tipul certificarii, în ce va consta testul și ulterior mesaje de tipul „vreau să știu ce am greșit la test – pentru că eu nu greșesc!”
Uneori, indiferent de conținutul întrebărilor, de cele mai multe ori logistice, se observă un fel de drept în a primi sau a li se oferi imediat, care venea însă fără obligația de a investi încredere sau efort în oameni sau proces.
Am primit multe întrebări legate de disponibilitatea materialelor din curs după încheierea cursului. Practic, am observat un fel de „hoarding instinct” sau FOMO – acel comportament de tip „deși nu am timp să parcurg aceste materiale, aș vrea să le pot stoca, păstra și să le am la dispoziție pe veci”. Acest comportament este îndeosebi întâlnit la participanții care pun accent pe informații mai mult decât pe practică.
De menționat aici că printre principalele motive listate pentru participarea la cursul „Profesor în Online” s-au enumerat motive precum dorința de a se dezvolta (94,3%), nevoia (17,2%), curiozitatea (10,9%), dar și faptul că le-a fost cerut de către superiori (2,1%).
Care este feedback-ul lor în urma chestionarului de evaluare final?
A.S.: În cadrul programului, profesorii au creat 21.297 clase virtuale și peste 121.000 de postări în clasele create, iar majoritatea feedback-ului din timpul cursului poate fi accesat public la adresa profesor.digitalnation.ro. 88,3% au dat nota maximă cursului „Profesor în Online”, iar 67,7% au spus ca suita de soluții Google cu care au interacționat în acest curs – Gmail, Google Meet, Classroom – le satisface toate nevoile pentru a preda online. 95,6% au spus că vor folosi abilitățile învățate în cursul „Profesor în Online” și după trecerea acestei crize.
Dacă, la începutul cursului, 57,61% dintre cursanți estimau că au competențe digitale de bază sau de nivel intermediar (5-7), la final, 92,2% estimau că nivelul lor de competență actual este de nivel mediu-avansat (8-10). Dacă, înainte de începerea cursului, 30% dintre profesori își evaluau capacitatea de predare online la un nivel de baza și intermediar, la finalizarea cursului 98,7% își evaluau capacitatea de predare în mediul online ca fiind la nivel mediu-avansat.
-cIkm.jpg)
