Ce putem învăța din condamnarea la moarte a lui Socrate, acuzat de blasfemie și coruperea tinerilor

Ce putem învăța din condamnarea la moarte a lui Socrate, acuzat de blasfemie și coruperea tinerilor

Socrate este unul dintre cei mai mari filosofi, considerat tatăl filosofiei Occidentale. A fost și „profesorul” lui Platon și deși nu ne-a rămas nimic scris de la el, învățăturile sale le-am aflat din scrierile altora care i-au urmat. Un profesor de filosofie american, specializat în psihologie morală, descrie pentru publicația Big Think ce ne poate învăța astăzi o faptă întâmplată înaintea erei noastre. 

26.08.2023

de George Herlaș

Publicația Big Think scrie că în una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Platon, Apologia, se arată că Socrate era judecat pentru blasfemie și coruperea tineretului din Atena. În text, Platon menționează că profesorul său era acuzat că ar încuraja tinerii să „facă ca argumentele mai slabe să pară mai puternice” sau că se închină la alți zei sau idoli. 

Socrate nu a crezut Oracolul din Delphi

În Grecia antică, Oracolul din Delphi era un loc pe care oamenii îl vizitau pentru îndrumare și înțelepciune. Nimeni nu știe cu exactitate ce era acest oracol, o preoteasă sau pur și simplu un sentiment de inspirație asemănător unei „conștiințe”. În unele traduceri ale Apologiei, este menționat ca fiind un „zeu”. 

Când un prieten de-ai lui Socrate, Chaerephon, l-a întrebat pe Oracol cine este cel mai înțelept din Atena, și răspunsul acestuia a făcut referire la Socrate, potrivit Big Think. Doar că filosoful grec nu s-a simțit flatat și nici nu a putut accepta ce a spus Oracolul.

Astfel, pentru a-l contrazice pe Oracolul din Delphi, Socrate a mers la cei care erau considerați în societate cei mai înțelepți. El a început să îi interogheze pe poeți, politicieni, comercianți și artizani și a constat că aceștia erau cunoscători doar în domeniul lor de activitate.

Metoda socratică

Întrebările lui Socrate nu au făcut referire doar la o meserie și, de aceea, filosoful și-a dat seama de necunoașterea și de lipsa de înțelepciune a „experților” pe care Socrate i-a demascat doar punându-le multe întrebări. 

De la acest mod de a identifica inadvertențe sau inconsecvențe ale interlocutorului specifică lui Socrate a apărut conceptul de metodă socratică, prin care se pun întrebări pentru a afla lucruri de profunzime. 

Prezentarea realității i-a adus moartea 

Această demascare, a celor care se dădeau altcineva față de cine erau în realitate, i-a adus lui Socrate și condamnarea la moarte, după cum relatează Big Think. Actul filosofului a fost considerat blasfemie și menit să corupă tinerii.

„M-ați auzit de multe ori vorbind despre un oracol sau un semn care vine la mine... Semnul este o voce care vine la mine și care îmi interzice întotdeauna să fac ceva ce am de gând să fac, dar nu-mi poruncește niciodată să fac ceva, iar acest lucru este ceea ce mă împiedică să fiu un politician”, este ceea ce a spus Socrate la proces. 

Socrate a ironizat la început „crima” pe care a făcut-o, însă cei ce l-au judecat au considerat că fapta este atât de gravă încât l-au condamnat la moarte, mai scrie Big Think.

George Herlaș

reporter

George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

CUVINTE-CHEIE

socrate filosofie invataturi orcol delphi

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile