Cetățenii de mâine

La opt dimineața, pe final de noiembrie, Iulia Georgescu, un notar public de 31 de ani, înaltă, șatenă cu ochi verzi, a intrat în Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, liceul pe care l-a absolvit. În sala de festivități cu linoleum verde, a aranjat un teanc de Constituții pe pupitrul de lângă un perete și a scos markere, carioci, foi de flipchart și câteva A4 de pe care 30 de liceeni urmau să citească și să dezbată pe echipe câteva spețe, adică situații juridice pe care le-a adunat de-a lungul timpului.

Una dintre povești îl arată pe „bunicul lui Andrei”, care e internat într-un spital din capitală și care de două luni așteaptă să primească un transplant de rinichi. Andrei aude doctorul spunându-i unui actor celebru că operația lui de transplant de rinichi se va întâmpla în ziua următoare, pentru că e „primul pe listă”. Andrei nu spune nimic despre ce a auzit. „A procedat corect?”, era una din întrebările de pe foile Iuliei. „Cum ați fi procedat în locul lui Andrei?”; „Cum vi se pare comportamentul doctorului?”; „Cum credeți că ar putea evitate astfel de situații?”.

Uneori, Georgescu poartă pălării cu margini late și ondulate care-i ascund ochii verzi, alteori le schimbă pe plan profesional. Face naveta din Curtea de Argeș spre Pitești zilnic pentru jobul de notar full-time, organizează, prin GHEPart – asociația pe care a înființat-o în 2014 –, evenimente culturale pentru argeșeni (seri de film, lansări de cărți). Tot prin asociație face advocacy pentru restaurări de clădiri locale, reamenajări de spații pentru comunitate, pune la cale ateliere de reciclare și educație pentru mediu; face drumuri la primărie ca să le vorbească despre drepturi și legi; întreabă de ce e închis încă bazinul orașului; cere, online sau offline, să vadă cum s-au cheltuit bani. Una din pălăriile importante pe care le poartă este și cea de facilitator la workshopuri de educație juridică pentru elevi, inițiate prin Lideri pentru Justiție, o rețea de tineri juriști din care face parte și ea.

În România, educația juridică poate face parte din programă ca disciplină opțională. În septembrie 2018, au început primele ore formale în patru licee din țară, la Brașov, Iași, Aiud și Baia Mare. Orele se vor desfășura o dată pe săptămână, pe tot parcursul anului. Inițiativa și elaborarea programei materiei Educație Juridică aparține Asociației VeDemJust, o altă echipă cu misiunea de a educa cetățenii pe scară juridică, care asigură și costurile de tipărire a manualului care va ajunge gratuit la elevi. Educația Juridică poate deveni materie opțională în orice școală generală sau liceu, dacă directorii o aleg ca parte din curriculă pentru anul școlar 2019-2020 (opțiunile se trimit spre inspectorate luna aceasta). VeDemJust organizează și sesiuni de instruire acreditată pentru profesorii doritori să predea elevilor educație juridică.

Ministerul Justiție deschide și el porțile pentru elevi în Școala Altfel și organizează evenimente precum Săptămâna Justiției, în care poartă discuții despre drepturi și legi cu elevii. Restul inițiativelor (locale, naționale sau europene) rămân la latitudinea și resursele ONG-urilor și a profesioniștilor voluntari, precum și cei din rețeaua Lideri pentru Justiție, care aduc educația juridică în școli prin ONG-ul Liderjust, dedicat promovării statului de drept și valorilor democratice.
*

Georgescu i-a așezat într-un cerc pe cei 30 de elevi de-a IX-a luați de la o oră de logică și a dat drumul discuției. Profesorii o întreabă des, ca și acum, dacă poate primi două clase, 60 de copii, dar ea refuză de fiecare dată, ca dezbaterile să fie de calitate, să apuce să vorbească toată lumea.

După ce i-a întrebat pe copii ce face Parlamentul, cine votează oamenii care-l formează și cum sunt promulgate legile, Iulia a arătat spre constituțiile de mărimea unui carnet de note, cu legi ilustrate și condensate pe înțelesul elevilor de asociația civică Funky Citizens și i-a întrebat dacă au mai văzut cărticica.

Au vorbit despre cine face legile, cum poate Guvernul emite ordonanțele de urgență și despre rolul Monitorului Oficial. „Dar la școală după ce lege funcționați?”, întreabă Iulia. Răspunsurile au sărit din toate părțile: „după bun simț și cei șapte ani de-acasă”, „după profesori și note – în funcție de vârstă”, „după regulamentul școlii”. Tot ce se întâmplă în școli se reglează prin Legea Educației, le-a spus Georgescu.

I-a împărțit în echipe de cinci-șase și fiecare a primit o altă situație juridică de dezbătut și prezentat în fața colegilor. Pe lângă transplantul de rinichi, elevii au mai găsit un adolescent minor care conduce băut mașina tatălui, o profesoară care se răzbună prin note mici pe un elev care povestește online despre nedreptăți din școală, un vlogger cunoscut care militează într-o emisiune la TV pentru ieșirea României din UE.

„Considerați că a fost pusă în pericol vreo persoană (în timp ce adolescentul care consumase alcool conducea o mașină)?”; „Ce părere ai despre atitudinea profesoarei?”; „Ce rating, câte distribuiri ar trebui să aibă un mesaj pentru a deveni credibil pentru voi?” În chenare în josul paginilor sunt fragmentele din legi: Art. 335 Cod Penal, Conducerea unui vehicul fără permis de conducere; Constituția României, Libertatea de exprimare, art. 30; Legea 544/ 2001 privind liberul acces la informații de interes public.

*

Georgescu a intrat la prima oră de educație juridică în 2012, la rugămintea directorului din Vlaicu Vodă, care o rugase să vină să le vorbească elevilor despre drepturile omului. I-a venit greu să creadă că poate face legile prietenoase pentru puști de 15 ani, dar curiozitatea lor a făcut ca cele 50 de minute să zboare. Pe post-it-urile pe care le-a împărțit în clasă pentru feedback, copiii au întrebat-o de ce nu devine profesoară. Apoi, de fiecare dată când a mai fost invitată să le vorbească elevilor despre legi prin Școala Altfel, i-a sclipit gândul de a da mai departe, mai des, și se lumina când copiii gândeau critic.      

Prin GHEPart, Georgescu a început, din 2014, să ducă la un alt nivel atelierele de educație juridică. Prima oară prin proiectul „Olimpiada Civică” prin care a ajuns, cu ajutorul voluntarilor asociației, la peste 200 de elevi din țară în patru luni. Au discutat despre Constituția României, drepturi, discriminare, civism, corupție și transparență și au simulat înființări de partide. Majoritatea, spune Iulia, au apreciat faptul că au putut vorbi liberi. Că au fost ascultați. După Olimpiadă, a pus în mișcare „RespectEDucation Academy”, o serie de workshopuri de educație juridică și civică pentru tineri, împreună cu colegii ei din a opta generație din Lideri pentru Justiție. Au plecat de la premisa respectului sub toate valențele lui: față de lege, societate și față de noi înșine. „Ne dorim ca tinerii din România să se ghideze în activitatea lor de zi cu zi în funcție de acest deziderat”, spuneau într-un interviu membrii LpJ.

*

Când au terminat de dezbătut spețele în echipe și au venit în fața colegilor, Georgescu le-a amintit elevilor să se uite în ochii oamenilor. Să nu citească de pe foaie, ci să facă un rezumat. „Siguranța participanților la trafic a fost pusă în pericol?”, a întrebat ea echipa cazului cu minorul care a consumat alcool și a condus. „Care e diferența dintre contravenție și infracțiune?”; „Dacă vă suiați în dreapta și știați era complicitate?”, „Ați mers vreodată fără permis?”, „Nu, deocamdată”, spune un băiat râzând. „Zic să vă gândiți bine.”

„De unde știu că o informație e sharuită cu discernământ?”, i-a întrebat Iulia pe cei din echipa vloggerului care nu mai vrea România în UE. Liceenii au făcut repede referință la vloggerul Selly. Dacă e ceva spus de el, sigur e adevărat, spun adolescenții, „la câți followeri are”. „Și dacă un mesaj are 10 milioane de shareuri, e adevărat musai? Cum stabilim, cum validăm?”

Când ajung la cazul transplantului de rinichi, Georgescu le-a explicat că luarea de mită e o infracțiune, și dacă „dați bani nașului tot infracțiune e”. I-a îndemnat să-și folosească și ei pălăria de cetățeni informați: „Să vorbiți și cu părinții, să le explicați punctul vostru de vedere, să insistați (când îl aveți), că nu costă. Poate rezolvați.”

*

LpJ au ajuns la aproape 1500 de elevi din București, Timișoara, Pitești, Curtea de Argeș și alte orașe din toamna lui 2017 până la finalul lui 2018. Din generația Iuliei, cea care a inițiat proiectul, au rămas patru oameni, însă se alătură constant alții din alte generații, sau din afara rețelei, care vor să contribuie (sunt aproximativ 25 de facilitatori în toată țara). Ultima oară i-a contactat un asistent universitar la o facultate de drept, care ar vrea să contribuie cu spețe pe proprietate intelectuală și să pornească cu elevii discuții pornind de la ele.

La ultima ședință din 2018, membrii echipei Liderjust au vorbit despre cum să aibă un impact mai mare în rândul tinerilor, dincolo de întâlnirile de două ore în care copiii se deschid și încep să vorbească despre situații de familie. Au început să se documenteze de ce are nevoie un ONG ca să facă cursuri cu profesorii din școli, cum fac membrii echipei VeDemJust. Cu cât sunt mai mulți oameni în țară care contribuie la aducerea orelor în școli, cu atât mai bine, crede și Georgescu, care îi simte pe elevi dezorientați și pe partea de viitor și profesii – unii vin s-o întrebe de facultatea de drept sau despre altele, cum să ajungă acolo.

Pentru asta, parte din dezvoltarea echipei înseamnă ca pe viitor să poată oferi și o parte de mentorat elevilor interesați. Mai mult de-atât, vorbesc și despre ideea de a adopta un liceu fiecare, cum a făcut neoficial și Georgescu cu Vlaicu – cel pe care l-a absolvit și unde e primită cu brațele deschise de fiecare dată (și alți colegi se întorc la rădăcini, în alte orașe).  

Alții, când o aud povestind că trebuie să încerce să ia atitudine când văd o situație care nu e în regulă, o aprobă și îi povestesc cum au reușit să schimbe o profesoară, cum a funcționat faptul că s-au unit și au avut un cuvânt de spus în fața conducerii. Pentru asta și spețele sunt gândite ca situații cu care ei să se identifice ușor și pe marginea cărora să discute concret.

Georgescu a învățat de-a lungul anilor să se muleze pe starea de spirit a elevilor. Câteodată, cei cu care se vede fresh, la primele ore, sunt mai receptivi decât cei pe care-i prinde vinerea aproape de ora de plecare. Chiar când ar mai vrea să pună 10 întrebări, dacă-i vede că nu mai sunt pe recepție, merge în ritmul lor sau scurtează partea de debriefing de la final, în care trec prin lucrurile și legile învățate în ultimele două ore.

Din atelier mai făcea parte un joc care-i plăcea mult – Walt Disney Strategy, în care elevii treceau prin trei colțuri diferite: al visătorului, criticului și realistului. Luau o problemă resimțită de ei ca punct de plecare, iar la colțul visătorului trebuia să vină cu soluțiile ideale, fără frâie puse imaginației, în colțul critic urma să demonteze, să fie contra oricărui argument, iar colțul realiștilor urma să ia ce e mai bun din amândouă și să găsească niște soluții realiste, gata de pus în practică. Deși jocul le plăcea tuturor, și Georgescu și colegii ei au preferat să insiste mai mult pe discuții și despicat spețele juridice. „Ei văd că nu e nimic înfricoșător (în a-și spune părerea)”, spune ea, „și se pun în papucii celor din spețe”. Scopul e să le facă o introducere în lumea juridică, spune notarul, o felie a întregului civic.

Dacă-ți știi drepturile și citești Constituția, sunt șanse mari să te transformi într-un cetățean alert care nu tace în fața unor nedreptăți, fie că te privesc direct sau nu.       

„Vrem să aibă respect față de lege și să-și știe drepturile”, spune Georgescu, dar e important să rețină că sunt lucruri pe care le pot schimba dacă încearcă, dacă știu unde și ce trebuie să caute.