Radu Ticiu este antreprenorul care a dus conceptul CoderDojo la Timișoara și a creat o rețea de învățare gratuită pentru copii și adolescenți interesați de programare și tehnologie, în general. Au sesiuni săptămânale, incluzând prezentări, interacțiuni cu experți din diferite domenii, vizite de studiu, dezvoltă proiecte și participă la competiții internaționale sau târguri de știință. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta explică de ce crede că învățarea științelor este cea mai eficientă armă contra fake news și cea mai valoroasă achiziție pentru noile generații.
Un politician texan a întocmit o listă cu cărți care ar trebui să dispară din bibliotecile școlare fiindcă le produc elevilor „disconfort”. Cele 850 de cărți abordează în marea majoritate teme precum identitatea de gen și antirasismul. Printre ele sunt și cărți premiate. Ironia face ca unul dintre titluri să fie chiar „Anul în care au fost arse cărțile”, de Nancy Garden, care spune povestea unui profesor care încearcă să scoată din școală toate cărțile despre educație sexuală.
Mai puțin de jumătate din timpul de muncă al unui profesor este rezervat predării efective. România nu face excepție. O cercetare realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată cât anume predau profesorii în cele 37 de țări membre și cât timp rezervă celorlalte activități din afara orelor. În Finlanda, de pildă, una dintre țările cu cel mai bun sistem educațional al lumii, profesorii de liceu predau 3 ore pe zi sau chiar mai puțin. În România, media e de cinci-șase ore.