Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.
A trecut cu bine de-Al Doilea Război Mondial, de venirea comuniștilor la putere și de cei aproximativ 30 de miniștri ai educației și ale lor reforme, școala din Bădăcin, Sălaj, nu și-a mai deschis porțile din această toamnă. A fost construită de Iuliu Maniu acum 85 de ani, dar în ultimii mai funcționa doar cu învățământ primar. Nu mai sunt nici elevi, dar nici satul nu a reușit să-și adune voința ca să păstreze construcția în misiunea ei. La umbra marelui Maniu, o comunitate pare în continuare divizată de fantomele istoriei.
În jur de 150 de mii de contestații s-au depus în ultimul deceniu pentru lucrările de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și aproape 350 de mii în ultimii șase ani la Bac, potrivit raportărilor anuale făcute de Ministerul Educației. În acest context, am încercat să înțelegem în ce măsură elevii din România ar putea beneficia de un sistem de evaluare cu itemi obiectivi, care să le măsoare riguros abilitățile și cunoștințele. Așa cum sunt testele internaționale PISA spre ale căror rezultate se uită o lume întreagă și pe baza cărora se pot face comparații între țări.