Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
În septembrie, începe noul an școlar. E perioada aceea în care toată lumea își dă cu părerea despre starea sistemului educațional, iar eu nu voi face excepție. Dar școala nu va mai fi niciodată la fel. În fond, ne dorim să mai fie?
Adolescenții petrec mult timp online. Fie că evadează în gaming de câte ori au ocazia și nu-i mai extragi de-acolo decât sub amenințarea că le tai netul, fie că petrec ore în șir pe TikTok, Instagram sau alte platforme aducătoare de likeuri, când îi vezi cu ochii țintă în câte un ecran de câte ori intri în camera lor, ca părinte, simți că o iei razna.