Vremurile miuțelor și jocurilor de-a prinselea pe mijlocul străzii au apus. Orașele au devenit tot mai nesigure pentru copii, iar părinții tot mai temători să-i lase singuri. Mai mult, nu doar că și-au pierdut locurile de joacă, treptat rămân și fără dreptul de a-și însoți părinții la restaurant sau în hoteluri. S-a întâmplat recent ca un local din București să impună regula ca cei mici să stea permanent așezați, dar e un trend global. Polarizată, discuția pendulează între „locurile child free încalcă drepturile omului” și „copiilor crescuți cu prea multă libertate le lipsește bunul simț”. Dar dezbaterea e multifațetată și cu rădăcini până în comunism.
Ora de sport e cunoscută de toți elevii, actuali și foști, căci această materie e prezentă și în România, la fel ca în alte țări, pe tot parcursul studiilor, din clasa 0 până în clasa a XII-a. În general, sportul din școli înseamnă fotbal, baschet sau rugby, potrivit publicației de jurnalism și cercetare The Conversation. Aceste sporturi au beneficii precum înțelegerea lucrului în echipă ori promovarea competiției. Dar nu mulți dintre cei care termină școala mai continuă să le practice.
Elevii din echipa de robotică Autovortex și Ionuț Panea, coordonatorul lor, au concurat împotriva rușilor, la Sankt Petersburg, în primele zile ale războiului din Ucraina. Au ieșit pe locul al doilea și au trecut în etapa finală, așa că au anunțat că o să meargă luna asta la competiția din Moscova. Ceea ce le-a adus critici. Școala 9 a vorbit cu Autovortex, dar și cu un specialist în etică aplicată și cu profesorul coordonator al lotului de olimpici la matematică, care a participat la concursuri în Rusia înainte de război, pentru a înțelege ce transmite o astfel de hotărâre în contextul invaziei rusești de la granițele României.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
