Mai mult de jumătate dintre profesorii americani care predau la clasele III-VIII au spus că puterea de a citi, capacitatea lor de a-și menține atenția la lecturarea unui text, a „scăzut vertiginos” comparativ cu 2019, arată sondajul făcut de EdWeek. De altfel, o analiză amplă din 2014 atrăgea încă de-atunci atenția că pentru mulți elevi din SUA, rezistența necesară pentru a-și menține atenția în timpul cititului este în scădere.
Cei aproape 300 de profesori care au participat la sondajul EdWeek spun că au mai remarcat că, pe lângă faptul că le este dificil să rămână concentrați mai mult timp pe citit, cei mici au și probleme de înțelegere a ceea ce citesc, în special pentru că nu cunosc multe dintre cuvinte.
Când vine vorba de unde ar fi mai bine să-și dezvolte copiii această capacitate - acasă sau la școală -, părerile sunt împărțite. Unii cred că orele la școală ar trebui folosite pentru alte priorități, nu pentru a „antrena” lecturarea. Profesorul Doug Lemov, autorul bestsellerului internațional „Cum să predai ca un campion 2.0”, care conține tehnici de predare la clasă și de motivare a elevilor, consideră însă că cei mici au o nevoie constantă de practică. „Ar trebui să citească acasă? Da, probabil. Dar ar trebui să citim în mod constant și în clasă pentru că atunci pot să le construiesc atenția susținută”, a crede Lemov. Primul pas este creșterea cantității de timp de lectură independentă pe care elevii o primesc zilnic.
Cum?
Analizați cu ei problema
Cercetătoarea Judy Willis, cu 15 ani experiență în neuroștiință și un deceniu de catedră, spune că un exercițiu bun este atragerea atenției asupra problemei. Ar putea arăta ca o activitate de conștientizare de sine care să-i ajute pe elevi să observe clar cât de mult timp le consumă lucrurile care le distrag atenția, scrie Edutopia.
Willis îi îndeamnă pe profesori să-i întrebe pe elevi ce le distrage lor atenția atunci când citesc. Vor pune pe listă probabil televizorul, jocurile video, telefoanele mobile. Următorul pas din exercițiu este ca elevii să citească acasă 10-15 pagini dintr-un roman, într-o seară în care au la dispoziție principalele lor distrageri - televizorul pornit, de pildă -, iar în altă seară, când distragerile nu sunt disponibile.
În felul ăsta, elevii compară singuri cât timp le ia să îndeplinească sarcina în fiecare caz. „Vor găsi fără îndoială dovezi care să arate care sunt activitățile care le irosesc timpul și diminuează succesul”, spune Willis. „Mulți copii cred că pot avea totul prin multitasking. Dar atunci când combină aceste activități cu temele pentru acasă, au mai puțin de câștigat”, explică cercetătoarea.
Creați rutină cu cărți pe gustul elevilor
O altă profesoară, care predă la clasa a VII-a, a spus pentru Edutopia că își începe întotdeauna orele cu 10 minute de lectură, iar pe parcursul anului școlar crește la 20 de minute, apoi la 30 de minute. Și le oferă întotdeauna elevilor cărți de care știe că sunt interesați, ori chiar îi lasă să aleagă singuri ce citesc uneori. „Își construiesc capacitatea de a rămâne atenți la ceea ce citesc cu cărți pe care le aleg ei și le plac”, explică educatoarea.
Un alt cadru didactic spune că jocurile îi motivează pe elevii ei să citească mai mult. În „Jocul citatelor”, copiii citesc timp de 15-20 de minute, apoi răspund la întrebări banale cu replici din cartea pe care au citit-o. Întrebări precum: care este ultimul lucru pe care îl spune un gândac înainte de a se lovi de parbriz? sau ce ar fi scris pe un bilețel pe care nu ai vrea ca profesorul să-l confiște? Elevii trebuie să caute printre paginile pe care le-au citit pentru a găsi răspunsuri cât mai amuzante.
„Știind că trebuie să caute aceste citate, îi stimulează să citească mai mult. Cu cât au citit mai mult, cu atât au mai mult de unde să aleagă”, afirmă profesoara.
Discutați pe marginea textului
Profesorul Doug Lemov a spus pentru EdWeek că se poate ajunge rapid la 20 de minute de lectură neîntreruptă prin împărțirea timpului în sarcini mai mici și consecutive. De exemplu, profesorul citește cu voce tare primele câteva paragrafe ale unui text, apoi elevii le citesc, în perechi, pe următoarele tot cu voce tare, iar ultima parte a textului e citită individual, în tăcere.
Lemov propune la final și câteva minute de discuții pe textul citit, ca profesorii să fie siguri că cei mici înțeleg ceea ce citesc și nu se uită la cuvinte pe o pagină. Folositoare sunt și câteva întrebări de bază, de exemplu, despre intrigă, personaje sau detalii cheie.
Foto: Shutterstock
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
