Cum ținem orele online? Episodul 3: table virtuale

Cum ținem orele online? Episodul 3: table virtuale

Dacă în episodul anterior le-am dat elevilor caiete, de data asta vor primi și o tablă pe care să lucreze. 

Ce este însă o tablă în mediul virtual? Cam orice vrem noi să fie.

01.06.2020

de Andrei Tiut

Prima tablă poate fi însuși ecranul laptopului. Opțiunea de conferință folosită permite copiilor, în mod normal, să vadă ecranul profesorului. Asta înseamnă că tabla virtuală este deja mai puternică decât tabla de sticlă. Se pot arăta texte, imagini, desene sau filme. Atenție, însă: unele servere de aplicații de conferință pot provoca în perioada asta întârzieri dacă sunt redate filme în direct, deoarece sunt supraîncărcate.

Pe de altă parte, textele, filmele și pozele nu lasă libertatea de a desena, ca pe tablă. Există, din fericire, aplicații pentru prezentări care permit desenatul temporar pe ecran, pentru a sublinia o idee principală sau orice altceva.

Eu folosesc ZoomIt de la Microsoft, care este simplu și fără pretenții.

Dacă la clasă ați folosit un software pentru tabla electronică, îl puteți folosi în continuare pentru a vă ține lecțiile. Are avantajul că sunteți obișnuiți și voi, și copiii.

Nu prea am experiență cu așa ceva, dar m-am jucat puțin cu OpenBoard și recunosc că mi-a plăcut. Totuși, așa, din afară, nu văd ce ar putea să facă o astfel de tablă în plus față de un  calculator sau laptop.

Așa ajungem la aplicații sau funcții specializate pentru table online. Spre deosebire de table precum OpenBoard, ele nu au nevoie de proiector, ci pot fi văzute de fiecare elev pe laptopul, telefonul sau tableta lui.

Versiuni mai simple se găsesc chiar în diversele softuri de conferință folosite deja pentru ore. Dar există și unele autonome și, teoretic, mai puternice. Iar eu...

...am testat peste 20 de table pentru ca să nu trebuiască să o faceți voi!

Table online (whiteboards) sunt destul de multe. Unele sunt destul de mature ca produse, dar nu atât de mature încât să își fi scos banii și să fie gratuite la un nivel premium. Nu sunt, însă, nici foarte scumpe, fiind disponibile în baza unui abonament între 8 și 14 euro pe lună.

Atunci când vă căutați o tablă, primul lucru la care trebuie să vă gândiți este ce veți face cu ea. Mie, de exemplu, mi-a trebuit o tablă pe care să pot desena geometrie. Am descoperit rapid că multe table profesioniste nu sunt făcute pentru educație și cu atât mai puțin pentru geometrie. Adică era complicat să tragi până și o linie dreaptă. Ca să nu mai zic de formule și ecuații, pentru asta am găsit doar vreo trei care să fie competente.

În funcție de nevoile primare, trebuie să vă gândiți care ar trebui să fie caracteristicile specifice ale tablei. Primul gând este: „Hai că ajunge să pot scrie pe ea”. Însă viața este mai complicată.

Odată că și tabla fizică trebuie să aibă niște caracteristici, cum ar fi netezime, distanță față de catedră, prezența mai multor table, instrumente precum creta și buretele. Apoi, o să descoperiți imediat, este mai greu să desenezi cu mouse-ul pe ecran, decât cu creta pe tabla. Și pretențiile sunt un pic mai mari – ar fi și păcat să avem calculator și noi să desenăm tot ca pe peretele peșterilor.

Deci, ce caracteristici trebuie să aibă tabla ideală?

  • După cum am menționat, ar trebui să aibă funcțiile de care aveți nevoie. Prea puține funcții vă vor face viața grea. Prea multe funcții vor crește dificultatea de a învăța încă un software. Este nevoie de un echilibru.
  • Să poată fi împărtășită și cu elevii. De preferință, sub forma unui link public, cum am vorbit și în articolul anterior, despre Google Docs.
  • O trăsătură frumoasă a majoritâții tabelelor este că au pagini. Tablele sunt teoretic infinite. Dar este mai comod să ai mai multe pagini între o tablă, ca și cum ai avea mai multe table una lângă alta.
  • Să aibă un preț accesibil. Dacă găsiți ceva super-profi și gratuit, lăsați, vă rog eu, un comentariu.
  • Să fie ușor de învățat. Uneori asta înseamnă că tabla cea mai bună este cea cu care sunt obișnuiți copiii.
  • (Opțional) Să fie integrată cu alte instrumente: conferință audio, Google Classroom etc. Noi folosim încă Whatsapp, dar facem trecerea spre conferința audio a tablei, pentru că se aude mult mai clar.
  • Să poate fi exportată în format PDF, pentru ca elevul să poată produce dovezi școlare. Plus că vă poate folosi la un moment dat și vouă, ca profesori.

Pentru matematică și geometrie, eu am ales IDroo. Este o tablă făcută cu scop educativ explicit de către frații estici din Estonia. Aspectul este elegant și aerisit. Echilibrul dintre putere și ușurință în utilizare este foarte bun. Are editor de ecuații (funcții), care este foarte bun. Din nefericire, nu are pagini și este nevoie ca fiecare elev să-și creeze un cont. Contul se face foarte ușor și nu se cer prea multe informații. Le-am scris celor de la IDroo, sugerând să permită și accesul fără logare, și mi-au răspuns că deja este în plan.

Mai jos aveți imaginea tablei folosită de mine ca model. Am selectat instrumentul „funcție”  f()  din bara verde de sus, pentru a putea vedea în bara verde de jos ce notație matematică vi se oferă (fiecare semn deschide un întreg meniu). În zona albă sunt instrucțiuni scrise de mine pentru prima folosire. Le găsiți aici. Există două clipuri instructive și pe pagina lor de Facebook.

 

Mi-au mai atras atenția:

  • IBoard, care pare să aibă cam aceleași funcții, inclusiv un editor de ecuații, dar la care serverele merg greu. Așa este când ai prea mult succes, bănuiesc.
  • Scribblar este și ea recomandată de matematicieni, dar planul cel mai ieftin este de 14 dolari, așa că am spus pas.
  • Google Drawings nu este teoretic o tablă... dar poți alege să fie. Fiind parte din Google Suite, moștenește caracteristici utile, care o fac să puncteze la mai multe criterii. Nu preia, din păcate, editorul de ecuații, dar măcar veți putea scrie puteri și indici. Ar fi undeva la categoria mijlocie, dar îmi displace mult modul cum tratează textul. Dacă folosiți deja instrumente de la Google, merită măcar testat.
  • Ziteboard este faină, dar cam încărcată. Înțeleg că unele școli o folosesc. Nu are editor de ecuații și formule.
  • GrupBoard arată extrem de profesionist, aproape intimidant. Și nu degeaba. După cinci minute în care am încercat să învăț să o folosesc, am decis că, dacă mie îmi este greu, copiilor le va fi cu atât mai greu.
  • Am folosit o vreme și AWW board. Tabla este OK, cu un bun echilibru între dificultate și putere, doar că fără editor de ecuații. În plus, sunt un pic măgari. Planul gratuit pe care am făcut testele s-a dovedit a fi unul de tip trial, așa că la un moment dat majoritatea tablelor mi-au fost blocate și nu vor fi deblocate decât dacă încep să plătesc. Suma nu este mare, dar metoda mi s-a părut extrem de neplăcută.

Tablele de mai sus sunt bune și la altceva decât matematică. Dar dacă vreți lucruri foarte specifice, merită să săpați puțin mai mult. Pentru diagrame sau mind maps etc, Miro mi s-a părut o soluție bună. Aici găsiți exemple de table generaliste. Iar pe acest wiki, table educaționale.

Fotografie: Mondy_Bondy/Shutterstock

Andrei Tiut


Andrei Tiut nu este doctor care să salveze vieți și nu are nici mașină cu care să care mâncare pentru izolați. În schimb a contribuit la tranziții spre online (instrumente de cercetare sociologică, în special în domeniul cercetării din publicitate, dacă sunteți curioși). Așa că aceste texte sunt mica lui contribuție patriotică pentru că să fie bine și, deci, să nu fie rău.

CUVINTE-CHEIE

digital digitalizare table online