
Andrei Tiut nu este doctor care să salveze vieți și nu are nici mașină cu care să care mâncare pentru izolați. În schimb a contribuit la tranziții spre online (instrumente de cercetare sociologică, în special în domeniul cercetării din publicitate, dacă sunteți curioși). Așa că aceste texte sunt mica lui contribuție patriotică pentru că să fie bine și, deci, să nu fie rău.

Nesfârșitele dezbateri pe tema direcțiilor de reformă ce ar trebui susținute de noile legi ale educației au avut și câteva rezultate notabile: o înțelegere mai profundă a dezechilibrelor sistemice, o definire mai evidentă a intereselor divergente care blochează de ani de zile restartarea sistemului, o implicare sporită a societății civile și a mediului de afaceri în generarea de soluții strategice funcționale pentru educație. Iată experiența noastră cu profesorii pe care îi susținem în comunitățile dezavantajate.
Școala 9 a vorbit cu șase tineri născuți după anul 2000 despre cum se poziționează față de dreptul de a vota. Trei dintre ei încă nu pot vota, pentru că sunt minori, dar fac apel la adulți să-și exercite acest drept și pentru ei la alegerile parlamentare din 6 decembrie. „Nu există vot greșit“, crede Crina. Are 17 ani, iar recent a fost infectată cu COVID și a folosit această perioadă de carantină ca să se informeze mai mult despre candidați. „România e ca o mașină de jucărie pe care părinții ne-au dat-o nouă să o reparăm“, spune și Ștefania de 15 ani.
Educația la distanță pune atâta presiune pe elevi, încât se poate ajunge și la sinucidere. S-a întâmplat cu doi liceeni din Indonezia. În timp ce Ungaria le oferă elevilor internet gratuit, Italia caută soluții să deschidă școlile în siguranță în ianuarie. Profesorii din Norvegia au fost atât de marcați de tragedia din Franța, când un coleg de-al lor a fost decapitat, încât nu mai vor să le arate caricaturile cu Profetul Mohamed elevilor la ore. Selecția Educația în lume din această săptămână.