Andrei Tiut

Andrei Tiut nu este doctor care să salveze vieți și nu are nici mașină cu care să care mâncare pentru izolați. În schimb a contribuit la tranziții spre online (instrumente de cercetare sociologică, în special în domeniul cercetării din publicitate, dacă sunteți curioși). Așa că aceste texte sunt mica lui contribuție patriotică pentru că să fie bine și, deci, să nu fie rău.

Alte articole

Laborator

Care sunt start-up-urile din domeniul tehnologiei care au ajuns în finala Innovation Labs. Au peste două luni să-și transforme ideea în produs

de Andreea Archip Foto: Vlad Chirea

Zeci de echipe de studenți s-au întrecut în acest weekend la hackathonul Innovation Labs 2023 organizat în București. 32 de inovații în domeniul medical, educațional, stil de viață, al dezvoltării personale sau retail au fost selectate pentru următoarea etapă. Asta înseamnă că vor avea acces la mentorat, tehnologii de ultimă oră și interacțiune cu companii de top, experți și angel investors.

19.03.2023
Clasă

Good prof, bad prof

Redacția Școala9. Ilustrație: Alina Marinescu

Toți am avut în școală profesori faini care ne-au deschis mințile și profesori nașpa care ne-au terorizat, ne-au speriat, ne-au tăiat pofta de învățat. În campania „Good prof/ bad prof” invităm profesori, elevi și persoane publice să-și povestească experiențele, să facă portretul unui prof „good” și al unuia „bad”. Sperăm ca dihotomia „așa da/așa nu” să-i inspire pe cititori, să-i ajute pe profesori și să învățăm cu toții din ea. În această săptămână, echipa Școala 9 povestește, cu nuanțe, despre profesorii buni și răi. Așteptăm și textele voastre pe adresa redactie@scoala9.ro.

27.05.2021
Laborator

Editorial. „Normal” este un cuvânt toxic. Sau despre dizabilitățile noastre, la școală și în viață

de Cătălina Florescu

În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli. 

20.02.2024