
Andrei Tiut nu este doctor care să salveze vieți și nu are nici mașină cu care să care mâncare pentru izolați. În schimb a contribuit la tranziții spre online (instrumente de cercetare sociologică, în special în domeniul cercetării din publicitate, dacă sunteți curioși). Așa că aceste texte sunt mica lui contribuție patriotică pentru că să fie bine și, deci, să nu fie rău.

Ioan Valentin Negoi a predat un opțional de istoria romilor la școala din satul prahovean Mărginenii de Jos, unde învață și romi, și români. Așa i-a venit ideea să realizeze materiale video despre trecutul comunității din care și el face parte. Elevii lui urmăresc proiectul RomStoria pe Youtube și Tik Tok, iar la orele obișnuite de istorie îi mai pun întrebări. Astfel, profu’ Negoi a aflat că ei au nevoie și de alte informații, pe lângă cele extrem de importante privind cei 500 de ani de sclavie și Holocaustul Uitat. Le-a povestit, de pildă, despre femei rome „care au schimbat lumea”.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?
Școala poate fi o sursă de stres și anxietate pentru copii, iar cauzele merg de la presiunea care se pune pe ei de către părinți la mediul educațional. Mai mulți părinți bucureșteni au aflat de la psihologa Roxana Agafiței cum pot îmbunătăți relația celor mici cu școala: „Implicarea nu înseamnă să îl întrebi dacă și-a făcut temele.”