De ce aleg elevii de etnie maghiară licee în limba română. Explicația unui profesor de statistică

De ce aleg elevii de etnie maghiară licee în limba română. Explicația unui profesor de statistică

În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.  

07.09.2022

de Andreea Archip

Aproape 160 de mii de elevi învață în limba maghiară în România, potrivit Institutului Național de Statistică. Într-un studiu recent realizat pentru Institutul de cercetare a minorităților din diaspora, cu sediul la Budapesta, profesorii au descoperit niște tendințe care le-au atras atenția.

„Observăm că procentajul copiilor care merg în grădinițe maghiare este mai mare decât ponderea populației maghiare din populația respectivă. Deci sunt niște familii care la recensământ s-au înregistrat ca familii române, dar copilul merge la grădinița maghiară. Normal că asta se întâmplă mai degrabă în localitățile unde populația este mixtă, dar vedem acest trend”, spune Dénes Csala, unul dintre cercetători.

Apoi, cu creșterea în vârstă, procentajul se îngustează. „La nivel de școală primară procentajul e cam același cu populația din localitate, dar după școala primară, școală generală și mai degrabă în liceu, procentajul este mai mic decât populația”, spune cercetătorul. Adică tinerii maghiari aleg liceele românești.

„De obicei, și în locațiile cu populația mixtă, școlile românești obțin medii mai bune la absolvire și la bacalaureat. Deci asta ar putea fi o justificare, într-un unghi de performanță”, explică lectorul.

Peste 75% dintre elevi au luat anul acesta examenul de bacalaureat, care presupune o medie de minimum 6 la probele susținute. În Harghita și Covasna rata de promovabilitate a fost de doar 69%, județe în care majoritatea populației este de etnie maghiară.

O altă posibilă explicație este una pur matematică: „La nivel de învățământ liceal sigur că dacă mergi în orașe mai mari de 30-40 de mii de locuitori, atunci ponderea elevilor maghiari în tot sistemul educațional scade mult sub ponderea populației.”

Budapesta e mai aproape decât București pentru 20% dintre elevi

În același timp, există tot mai mulți tineri etnici care aleg licee și facultăți din Ungaria, față de alți ani, mai ales după aderarea la UE. „Eu sunt din Miercurea Ciuc și din Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, orașe cu pondere mai mare cu locuitori maghiari, cred că ar fi undeva între 10 și 20% procentajul tinerilor care aleg universități în Ungaria. În schimb, pe timpul meu, procentul era cam la 5%”, povestește cercetătorul.

De asemenea, mulți dintre etnicii care locuiesc la granița cu Ungaria își trimit copiii să facă naveta la școli maghiare. „Nu știu dacă acesta este un avantaj sau dezavantaj din punct de vedere al performanței la universitate sau în viață, dar mai ales persoanele care locuiescla graniță aleg această opțiune”, mai spune acesta.

Csala Denes

Dénes Csala, cercetător Foto: Eli Driu

Limba română, predată diferit pentru copiii unguri

Este limba română și felul în care ea este predată un motiv al acestei alegeri? Este o temă dezbătută și la nivel politic, dar și printre profesorii de română din Ținutul Secuiesc. „Eu cred că este puțin mai complicat. Pentru populația maghiară limba maternă este maghiară, dar totuși trăim în România și cultura noastră nu este pur o cultură maghiară, este un mix între cultura română și cea maghiară. Din acest punct de vedere, cred că nici învățarea nu poate fi ca și cum aș merge la un curs privat de limbă străină”, e de părere cercetătorul.

„Cred că am avea rezultate mai bune dacă limba română ar fi diferențiată pentru studenții maghiari de limba română predată românilor și poate chiar să avem o disciplină separată. Pentru că tehnicile de învățare a unei limbi sunt diferite pentru cei care sunt vorbitori de limba maternă, există un pas zero.” -  Dénes Csala, cercetător în statistică

Pentru mulți elevi unguri este greu să învețe româna fiindcă profesorii presupun că atunci când ajung în clasa întâi „deja au vorbit româna șapte ani acasă și ăsta nu e cazul pentru copiii maghiari”, mai spune Csala. 

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

elevi maghiari, scoala maghiara, Dénes Csala, statistica, elevi unguri licee romanesti

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile