De ce nu funcționează exmatricularea unui „elev-problemă”. „Toți vor să lucreze cu copii educați, manierați, meditați”

Interzicerea exmatriculării copiilor din învățământul obligatoriu a fost introdusă în noul proiect de lege a Educației. Exmatricularea era interzisă deja prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP) și prin actuala lege a Educației. Aceasta din urmă prevede încă din 2019 că învățământul este obligatoriu până la ultima clasă de liceu, ceea ce indirect se traduce prin faptul că un elev nu poate fi exclus dintr-un an școlar. 

Noul proiect de lege al ministrului Educației Ligia Deca doar stipulează în mod explicit asta, pentru o mai mare claritate.

„Exmatriculați loazele din școli, redați-le puterea profesorilor!”

Exmatricularea elevilor a intrat în atenția publică și a provocat discuții aprinse în mediul online după ce prezentatorul TV Dan Negru a criticat măsura într-o postare pe Facebook.

„Exmatriculați loazele din școli! Redați-le puterea profesorilor! Azi, profesorii umblă-n vârful picioarelor să nu-i deranjeze pe elevi. Profesorul care-i spune unui elev că-i prost ajunge breaking news la televiziuni. Cică spunându-i adevărul, elevul poate să cadă în depresie. Cirezile de proști sunt protejate de lege”, a scris vedeta.

Postarea lui Dan Negru a strâns, în trei zile, peste 24.000 de aprecieri și aproape 10.000 de distribuiri.

Părinți și profesori au reacționat.

„Nu mai pot fi exmatriculați, adică aruncați în lumea largă, acolo unde, marginalizați, singuri și neînțeleși, vor ajunge, cu siguranță, delincvenții de mâine. Îi aruncăm în lume, conștienți de ceea ce vor deveni, fără pic de ajutor. (...) Asta își dorește toata lumea, copii deja educați. Copiii needucați ne provoacă anxietate, că cica ar trebui să-i educăm noi și cine dracu' se mai ocupă astăzi de educație? Păi, nu în școală se face, oameni buni, educație? Și dacă nu acolo, atunci unde?”, a scris profesoara Alexandra Chirea, de la Colegiul „Gheorghe Șincai” din București. 

„Exmatricularea nu înseamnă oricum că s-au rezolvat problemele, ci doar că se mută de la o școală la alta”, e de părere și Andra Berceanu, directoarea executivă a Federației Părinților și Aparținătorilor Legali.

Ea admite că nici nu înțelege de ce a pornit această dezbatere pentru că situațiile de exmatriculare a elevilor sunt foarte rare, iar această pedeapsă se aplică doar pentru cazuri extreme, nu pentru indisciplină sau note mici. 

Terapie, în loc de exmatriculare

Dacă e vorba despre probleme de bullying, ori de agresiuni fizice grave, ca cel de la Colegiul „Ion Creangă” din București, comportamentele nu se schimbă doar pentru că se schimbă școala, spune aceasta. Un copil agresiv în clasa din care a plecat va fi agresiv și în noua școală în care se mută.

Un astfel de comportament își are de cele mai multe ori originea în mediul familial, nu copiii sunt de vină, afirmă Andra Berceanu, pentru Școala 9. „Un elev expus la violență acasă poate deveni el agresiv”, adaugă.

„Toți vor să lucreze cu copii educați, frumoși îmbrăcați, manierați, meditați. Dar sistemul de educație nu are rolul de a lucra numai cu elita. Nu neg că nu există probleme în sistem, ori elevi cu probleme, dar ei au nevoie de ajutor. Comportamentele astea au o explicație, de obicei de ordin emoțional.” - Andra Berceanu, directoare executivă FPAL

Soluția nu stă în exmatriculare, ci în terapie, ajutor psihologic, crede reprezentanta părinților. Eventual, în cazuri cu copii violenți sau cu probleme psihice sau de comportament, o variantă bună poate fi retragerea lui temporară de la școală și urmarea unui tratament, crede Berceanu.

Ea dă exemplul unui copil cu tulburări ADHD, care poate fi ușor încadrat ca fiind indisciplinat. „Dar el de fapt are nevoie de ajutor de specialitate. Ce faci, îl exmatriculezi?”, punctează Andra Berceanu.

La un colegiu din Tulcea, elevii trec printr-un program de consiliere

De aceeași părere este și Marcelina Popa, profesoară de matematică la Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret” din Tulcea: decizia de a exmatricula un elev sau de a-l lăsa repetent trebuie să fie ultima și să se ia pentru cazuri grave, când elevul este „deosebit de agresiv”.

Ce funcționează la colegiul la care predă, spune profesoara, sunt măsurile luate treptat. Un elev care comite o abatere de tipul bullying sau agresiuni fizice minore este inclus într-un program de consiliere. „Chiar și niște simple discuții sunt eficiente”, afirmă Marcelina Popa, pentru Școala 9.

Consilierea merge simultan cu scăderea notei la purtare, dar dacă elevul se comportă exemplar în următoarele câteva săptămâni, nota la purtare e crescută înapoi. Dacă elevul recidivează, se poate ajunge și la o repetenție (când nota la purtare scade sub 6) sau la soluția finală, exmatricularea.

Uneori, dezavantajul discuțiilor cu consilierul școlar este că acestea pot fi purtate doar cu acordul părinților. „Și dacă părintele nu își dă acordul, nu ai ce să-i faci”, spune Marcelina Popa.

Foto: Shutterstock

„Nu poți încălca dreptul la educație a unei clase întregi pentru a reprezenta dreptul unuia”

„Când vorbim despre educație, vorbim despre un drept fundamental al oricărui copil. Sancțiunile, care pot veni în funcție de gravitatea acțiunilor pe care le întreprind elevii, îi responsabilizează, dar ele trebuie acordate doar gradual. Nu putem vorbi de o sancțiune bruscă dacă nu vorbim despre sancțiuni care să vină înainte și să atenționeze elevul”, susține Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor.

Exmatricularea unui elev ar fi în contradicție nu doar cu legea, care prevede învățământ obligatoriu, ci chiar cu dreptul acestuia la educație, afirmă tânăra. Astfel că e un lucru esențial că a fost interzisă prin lege.

Reprezentanta elevilor admite că sunt foarte rare cazurile de elevi exmatriculați. Problema este însă că aceasta era de multe ori folosită ca abuz de putere, sub formă de amenințare, de către profesori, arată Miruna Croitoru.

Mónika-Gabriella Csipkés, învățătoare în Satu Mare, este în cealaltă tabără, care crede că „elevii-problemă” trebuie scoși din învățământul de masă. Dar nu abandonați, ci introduși în școli speciale, de „corecție”. Cadrul didactic spune că educația trebuie să vină de-acasă, iar în școală doar să fie consolidată, pentru ca profesorii să nu folosească timpul de predare pentru „dresajul” celor cărora le lipsește.

„Nu poți încălca dreptul la educație a unei clase întregi pentru a reprezenta dreptul unuia. Nu poți sfida bunul-simț și orice educație moral-civică pe care o furnizezi protejându-l pe cel care încalcă regulile, e agresiv și nu dă nici un semn că ar vrea să se conformeze, să se comporte civilizat.” - Mónika-Gabriella Csipkés

Sancțiunea trebuie să fie ultima variantă, cred specialiștii

„Nu cred că merită să sacrificăm o persoană ca să trăiască un milion, pentru că fiecare viață e importantă”, spune, în schimb, Ovidiu Pânișoară. Este specialist în educație și profesor de pedagogie la Universitatea din București, dar preferă să se facă referire la el doar cu ultima funcție, pentru că, afirmă el ironic, „toată lumea e acum expertă în educație”.

Singura afirmație cu care este de acord din mesajul lui Dan Negru este faptul că profesorii trebuie să aibă mai multă putere.

„Putere, adică responsabilitate pentru viitorul copilului și responsabilitatea nu trebuie înțeleasă prin faptul că profesorii trebuie să cedeze la mofturile copilului sau părinților”, spune Pânișoară. 

Și el consideră că exmatricularea trebuie să rămână ca ultimă soluție pentru situații foarte grave de agresiune. Abuzatori avem de ambele tabere, și a profesorilor, și a elevilor, spune el. Dacă sunt situații care țin de agresivitate gravă, de posibile traume, acolo ar trebui să se intervină, „copilul să fie îndepărtat din acel câmp”.

„În literatura de specialitate se vorbește despre o chestie importantă: dintre drepturile copilului este și acela de a avea profesori care să-i înfrâneze comportamentele nepotrivite. Ideea e că, odată ce se înfrânează aceste comportamente nepotrivite, copilul învață să se dezvolte ca un adult responsabil și va avea o viață fericită. Dacă este lăsat vraiște, înseamnă că i se oprește dreptul lui de a avea o viață bună în societate, pentru că mai târziu, societatea îl va amenda pentru comportamente derapante. Profesorul trebuie să aibă mai multă putere, dar nu o putere discreționară, ci o putere de a educa, în primul rând, nu de a pedepsi, în primul rând”, afirmă specialistul.

El atrage atenția că nu există nicio cercetare care să demonstreze că exmatricularea a avut vreodată un impact favorabil asupra celor excluși din învățământ pe motive disciplinare, pentru agresivitate, ori pentru note mici.

Dimpotrivă. Mai multe cercetări internaționale arată nu doar că exmatricularea nu este eficientă, dar chiar cauzează probleme și mai mari, atât pentru copil, viitorul adult, cât și pentru societate: scad șansele ca acesta să se reîntoarcă la școală și să-și continue studiile și crește, în schimb, posibilitatea ca el să comită infracțiuni, de la furt și agresiune la lucruri mai grave.

Foto: Eli Driu