În perioada Evaluării Naționale și a BAC-ului, pe lângă rezultatele la examene, circulă online „cele mai amuzante perle ale elevilor”, care te vor face „să râzi cu lacrimi”. Uneori, sunt erori adunate de profesori în anul respectiv, alteori, propoziții din alți ani vândute pe internet drept noutăți. Chiar dacă nu „intră în atribuțiile profesorilor corectori”, cum a declarat pentru Școala 9 un inspector de română din București, să trimită în spațiul public exprimările elevilor, acest lucru se întâmplă. Și nu se știe de la cine pleacă.
De ce nu râdem de „gafele” la matematică
„E o obișnuință în ultimii ani să așteptăm perlele de la Evaluarea Națională și de la BAC”, spune Dorina Stamate, psiholog și psihoterapeut. „Ne poziționăm superior, în sensul în care pe vremea noastră se învăța carte! În plus, râdem de răul altora. Dar e ca și cum am râde de noi, pentru că noi, societatea, nu am fost în stare să le asigurăm condiții de învățare copiilor”.
Dorina Stamate a observat și că aceste „perle” vin doar din lucrările de română și istorie, nu și din cele de științe exacte, la care ne pricepem mai puțini. În această atmosferă de bășcălie, promovarea „celor mai valoroase exprimări ale copiilor care iau 10” ar fi binevenită, consideră psihologul.
„Elevii nu vorbesc literar în familie”
Elena Jebelean, profesoară de română la Colegiul „Carmen Sylva” din Timișoara, amintește că puțini oameni înțeleg că greșeala înseamnă și învățare. „Cei mai inteligenți copii fac cele mai surprinzătoare greșeli”, spune profesoara, care subliniază că în clasă e important să discute cu elevii erorile de la teste. „pentru analiză și corectare, fără a divulga numele celor care au greșit”.
În plus, spune ea, presiunea din timpul examenului sporește șansele ca elevii să se exprime eronat sau să nu-și găsească cuvintele. Frecvent, intervin și aspectele sociale: vorbirea literară lipsește din viața de zi cu zi a multora. „Elevii nu vorbesc literar în familie, nici în grupurile de prieteni”, mai spune profesoara. „Puțini copii ajung la teatru, concerte și galerii de artă datorită propriilor familii”.
Elena Jebelean spune, din experiența sa, că cel mai mult greșesc la examene copiii care nu-și fac temele, nu se pregătesc constant sau lipsesc des de la ore. Iar acest comportament are legătură și cu diverse probleme din familie. Totuși, ce soluții există? „Să ne gândim cum putem fi eficienți, cum putem lucra cu adevărat diferențiat în clase cu 30 de elevi”.
Unii copii mărturisesc pe foaia de examen că nu știu să rezolve subiectul. „Prefer un asemenea răspuns cinstit decât o lucrare copiată”, precizează Elena Jebelean. Mai ales că „încă se copiază la examene cu sisteme de transmisie montate în ureche”.
„Avem o obsesie pentru exactitate”
Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației, pune „perlele” elevilor și pe seama trecerii de la un învățământ care le cerea copiilor să reproducă conținutul din manuale la unul care încurajează gândirea critică. „Presupune un alt tip de subiecte și altă abordare”, explică el. „Când lași un copil să spună cu cuvintele lui niște lucruri, îți asumi și faptul că poate nu găsește cele mai bune formulări sau nu e inspirat în momentul respectiv. Avem o obsesie pentru corectitudine și exactitate, în condițiile în care putem să învățăm doar făcând greșeli”.
O altă explicație pentru greșelile de la examene am putea găsi în modul de învățare al copiilor: „Stăm prost și la capitolul a învăța să înveți, care presupune să parcurgi încă o dată ce ai lucrat și să identifici erori. Mulți copii, odată ce au finalizat subiectul, fie nu mai citesc, fie trec prin el superficial”.
Un material estetic, dar nu la examene
„Pentru mine, ca profesor, comicul involuntar al respondenților se răstoarnă în dramă”, spune Anca Evelina Cârligeanu, profesoară de română la Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. „Trăiesc mirări dureroase în fața «perlelor», fiindcă știu că ele sunt deznodământul unor disfuncționalități de pe traseul instructiv al copiilor. Câteodată sunt generate de profesori mai neglijenți sau mai nepăsători, dar, de cele mai multe ori, este vorba despre disprețul candidaților înșiși față de școală, învățare, comunicare, cunoaștere”.
Dezinteresul față de lectură, consideră profesoara, are un impact negativ asupra felului în care elevii comunică în scris și oral. „Nu e vorba doar de diversitatea lexicală și stilistică, de nuanțarea semantică a limbajului, ci și de exersarea capacității de a înțelege mesaje, de a recompune imaginativ lumi, de a evalua comportamente umane”.
Râsul face bine, dar hazul de necaz, când vine vorba despre educația din România, este pentru mulți profesori inacceptabil. „La un moment de stand-up comedy, într-un text satiric «perlele» devin un fel de material estetic”, mai spune profesoara, „pe când la examene, adică într-o împrejurare serioasă prin natura ei, sunt probe ale eșecului individual și sistemic”.
Din lipsă de empatie
Adrian Hatos, profesor de sociologie și președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senat, compară distracția pe seama greșelilor elevilor cu amuzamentul copiilor pe seama celor mai slabi decât ei, „considerați mai puțin înzestrați”. Acesta subliniază că o astfel de expunere „este un bullying colectiv, nu atât de grav ca bullyingul de la școală, pentru că de cele mai multe ori victima rămâne anonimă”, dar reprezintă, totuși, o formă de agresiune.
„Cred că autoritățile de reglementare ar trebui să fie atente la modul în care informațiile din lucrări ajung publice”, mai spune Hatos. „E și o oarecare lipsă de empatie, pentru că nu încercăm să înțelegem modul în care aceste «perle» au ajuns să fie produse de autorii lor. Să ne gândim și că acele erori nu-s greșeli personale, ci sociale. Acei copii au trecut printr-o școală, au familie, sunt rezultatul socializării și al școlii. Râdem de un întreg proces”.
Foto principală: Shutterstock
