Absolvenții liceelor din întreaga țară au susținut în această săptămână Bacalaureatul, cunoscut popular sub denumirea de „examen al maturității”. Săptămâna de foc presupune cel puțin trei probe scrise (limba și literatura română, limba maternă, istorie sau matematică și o probă la alegere). La fel ca anul trecut, probele de competențe (digitale, de comunicare în limba română și într-o limbă străină) au fost echivalate, în urma unei decizii a ministrului Educației, fără prea multe explicații.
Moment emoționant în viața fiecărui adolescent, Bacalaureatul marchează trecerea celor 12 ani de învățământ formal, momentul în care fiecare dintre noi poate trage linie și își poate evalua parcursul educațional până în acel punct. Considerat de unele voci din educație depășit, din cauza mult hulitei programe școlare, Bacalaureatul rămâne, ca în țări europene precum Franța certificarea absolvirii liceului, respectiv a achiziției de competențe specifice la finalul ciclului de învățământ secundar.
Săptămâna aceasta, marcăm zece ani de la primul Bacalaureat supravegheat audio și video, o decizie controversată la momentul respectiv, criticată de opoziție, dar asumată de Daniel Funeriu, atunci ministrul Educației.
O scurtă istorie a Bacalaureatului
Pe 17 martie 1801, Napoleon Bonaparte semnează decretul prin care se înființează instituția examenului de Bacalaureat, fiind încetățenită, astfel, o bază a învățământului modern în Franța și în întreaga Europă Occidentală.
În România, examenul de Bacalaureat este instituit în 1925, corespondent unei perioade tumultoase în istoria noastră națională: epoca interbelică. Decizia era asumată de ministrul instrucțiunii publice de atunci, Constantin Angelescu. Examenul se susținea, la fel ca acum, la finalul învățământului secundar (liceului - n.r.), certificând obținerea competențelor acestuia.
Ținând cont de gradul general de dificultate al probelor, dar și de gradul de exigență impus în învățământul secundar, examenul a fost botezat, popular, ,,examenul maturității”, denumire și astăzi de actualitate.
Intervenții ale DNA în toiul examenelor, o realitate în 2010
Acuzații de fraudă, de luare de mită pentru promovarea examenului, profesori acuzați și uși păzite de mascați în toiul probelor, așa a arătat examenul de Bacalaureat în 2010, relatează presa vremii. Profesorii au ajuns să catalogheze examenul maturității drept ,,concurs național de copiat”. Un caz celebru din sesiunea respectivă este cel din Bacău: 251 de elevi ai Liceului „Alexandru Vlahuță” din Podul Turcului, au fost audiați în școală timp de patru ore de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), după ce unul dintre pedagogi ar fi primit mită 2.000 de lei ca să ajute un elev să copieze.
În Galați, în același an, 17 persoane, între care trei profesori membri în comisiile de evaluare, un avocat, doi supraveghetori și 10 elevi au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru că s-au implicat în fraudarea examenului. Directoarea unui liceu particular din oraș, „Dimitrie Cantemir”, a fost trimisă în judecată.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, directoarea a pretins de la 28 de candidați 166.000 de lei, promițându-le că va interveni pe lângă profesorii din comisie pentru a gira promovarea ilegală a probelor scrise.
O formă mascată de mită era și instituția protocolului. Elevii adunau câte 50, 100 de lei pentru ,,un fursec și o apă plată”, valoarea totală a micului festin ajungând să reprezinte între 5.000 și 20.000 de lei.
Pe forumul Ministerului Educației un elev afirma:
,,La mine la liceu s-a hotărât să dăm acum 5 milioane pentru banchet şi protocol. Ni s-a zis ca asta e pentru protocol, pentru şeful de comisie, pentru profii de la oral. Nu înseamnă ca ne-am aranjat Bacu'. La oral au zis că nu cred să fie nevoie de alţi bani, o să dea din ăştia, dacă ajung, dar banii ăştia sunt ca să luăm toţi cu note bunicele, cine vrea 10 o să dea în plus. De asemenea, ne-a zis să avem în fiecare zi la examen cel puţin 50 de lei la noi, ca să strângem în clase să dăm la supraveghetori. Totodată, să nu venim cu cărţi la noi cu rezolvările, să le facem fiţuici, se fac la un centru din ăsta special din oraş. La şedinţa de instruire cu părinţii care se ocupă de Bac anul ăsta a venit doamna care s-a ocupat anul trecut de tot. Anul trecut a fost super bine, s-a copiat pe rupte, au fost nişte note extrem de mari, cea mai mică medie din liceu la bac fiind 8,76 (au fost 8 medii sub 9, din 230 de elevi ai liceului)”.
Dincolo de pretinsa ospitalitate față de profesorii musafiri, practica încuraja copiatul, contribuind la crearea unui climat mai potrivit unui festin pentru fraudă, decât al unui examen național.
Bac 2011: Elevii au aflat cu doar o lună înainte că vor fi supravegheați video în timpul probelor
În august 2010, ministrul Educației Daniel Funeriu aproba „Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat 2011“. Actul normativ includea prevederi menite să înăsprească condițiile în care se desfășura Bacalaureatul, pentru prevenirea fraudei. Cea mai explicită măsură era dotarea cu camere de supraveghere.
Mai mult, presa a relatat transmiterea unei note interne la nivelul inspectoratelor școlare, prin care Daniel Funeriu, ministrul Educației, solicita conducerii din structurile subordonate ,,toleranță zero față de fraudă și transparență totală în organizarea examenului de Bacalaureat”.
O anchetă Hotnews informa, după publicarea rezultatelor la Bacalaureatul desfășurat în noile condiții, că în 11 județe n-a fost posibilă supravegherea video din cauza lipsei camerelor.
Metodologia include și alte prevederi menite să încetățenească examenul de Bacalaureat corect, de exemplu: ,,Candidatul care are asupra sa materiale nepermise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notiţe, însemnări, precum şi orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poşetă/geantă) va primi o pungă/plic în care să le introducă”.
Pe 27 iunie, a început prima probă a Bacalaureatului în care, pentru prima oară, elevii au fost supravegheați audio-video, iar la începutul lunii iulie 2011, rezultatele au fost afișate.
Procentul de promovare la nivel național a fost de 44,47%, cu 23% mai puțin decât în 2010.
Reacțiile la nivelul societății
Părerile au fost împărțite, însă majoritatea actorilor direct implicați în procesul educațional au condamnat atitudinea ministrului Educației. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți (FNAP-IP) a cerut public demisia demnitarului: ,,Copiii sunt produsul acestui sistem de educație hulit de însuși ministrul Educației”. Reacții vehemente au fost întâlnite și în rândul reprezentanților opoziției, cei mai vocali fiind Andrei Marga, fost ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, Victor Ponta, Marian Vanghelie.
Uniunea Social-Liberală, reprezentată de Victor Ponta, principala voce a opoziției, declara, pe 4 iulie 2011, în perspectiva analizei rezultatelor la Bacalaureat, ca temă de gândire pentru întreaga clasă politică, următoarele: ,,o terapie de șoc stupidă, nedreaptă și greșită”. Imaginarul catastrofei este prezent în discursul opoziției prin utilizarea unor sintagme precum ,,tot ce se putea mai rău”, ,,te răzbuni”.
În județul Timiș, de pildă, nu a existat nicio notă de 10. Elevii de la Școala generală nr. 24 au vandalizat clădirea unității de învățământ preuniversitar în care erau dispuse rezultatele la examen, atunci când au aflat ce note au luat, aducând injurii ministrului Educației, iar cazul nu a fost unic.
La nivel local, se cerea ca școlile să-și asume răspunderea, iar inspectorii școlari județeni erau vizați. De pildă, un astfel de caz era înregistrat în județul Gorj, unde rata de promovare a fost de 34,94%, motiv pentru care a fost solicitată demisia celui care conducea instituția: ,,În contextul rezultatelor dezastruoase de la examenul de Bacalaureat, care au situat judeţul pe un ruşinos loc 36, la nivel de ţară, cu un procent de promovabilitate de doar 34,94 %, apare din nou ipoteza schimbării conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj. În urmă cu exact o lună de zile, presa relata despre faptul că Biroul Permanent Local al PDL i-a retras deja sprijinul politic inspectorului şcolar general, Justin Paralescu”.
Un efect colateral al dezastrului înregistrat la examenul de Bacalaureat desfășurat în condiții de exigență și prevenire a fraudei a fost scăderea numărului de studenți, aspect subliniat cu precădere la nivelul publicațiilor locale. Mai ales instituțiile private au fost afectate, însă nici cele de stat nu au excelat la capitolul resurse umane și, implicit, financiare. ,,La centrul local al Universităţii Danubius din Galaţi s-au înscris cu 50% mai puţine persoane decât anul trecut. Pentru a veni în ajutorul viitorilor studenţi, conducerea instituţiei de învăţământ a redus taxa de şcolarizare la 2.000 de lei”, a spus Georgeta Creţu, coordonatoarea Centrului Universităţii Danubius Botoşani.
Paradoxal și totuși caracteristic pentru o societate aflată într-o criză a valorilor, au început să fie raportate alte cazuri de fraudă, elevii picați la Bacalaureat căutând să își achiziționeze diplome contrafăcute.
Emilia Șercan: ,,Sistemul de învățământ este un elev repetent”
Am vrut să aflăm cum s-a văzut introducerea acestei măsuri prin ochii celei care continuă și astăzi să lupte împotriva imposturii academice, jurnalista și profesoara Emilia Șercan. Pentru idealul de a trăi într-un mediu academic curat, într-o societate cu doctorate obținute pe merit și un sistem de cercetare fundamentat pe repere morale, a primit inclusiv amenințări cu moartea, pe lângă linșajul mediatic al plagiatorilor pe care îi descoperea. Într-un exercițiu de conturare a unui arc peste timp: România Educată - România Plagiată, Emilia Șercan mi-a spus:
,,Întotdeauna m-am întrebat cât de mult a contat introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureat pentru elevi și cât a contat pentru profesorii supraveghetori. Acum zece ani, discuțiile erau mai degrabă în jurul ideii că profesorii supraveghetori, care activau în școlile unde se ținea examenul de Bacalaureat și îi supravegheau pe elevii pe care i-au avut la clasă, nu împiedicau tentativele de copiere sau colaborarea directă între elevi. Mai mult, unii chiar îi ajutau să rezolve diverse subiecte.
La acel moment s-a pus în discuție și chestiunea ratei de promovabilitate la Bacalaureat, care reprezenta un indicator pentru ceea ce numim «liceu bun», acesta fiind unul dintre motivele pentru care profesorii închideau ochii în timpul desfășurării examenelor.
Cu tot respectul pentru toate cadrele didactice, cred ca unul dintre marile minusuri ale sistemului de învățământ la capitolul integritate sunt profesorii. Cineva spunea într-un text, recent, că integritatea sau moralitatea începe de la propria persoană. În învățământ, integritatea începe de la profesor. Contează nu numai cunoștințele pe care un dascăl le transmite elevului său, contează la fel de mult principiile și ideea de corectitudine, de dreptate, de verticalitate.
Foarte mult s-a vorbit în ultimii ani despre elevii, studenții sau doctoranzii care fie au copiat sau au fraudat un examen în diverse moduri, fie au plagiat în tezele de doctorat. De fiecare dată au fost arătați cu degetul elevii, studenții sau doctoranzii și mai puțin profesorii care au tolerat sau încurajat frauda școlară sau universitară. Evident că este greu de eradicat tot ceea înseamnă problema fraudei, pentru că există și metode sofisticate de înșelăciune, însă cea mai mare parte a soluției este la profesori”.
Am provocat-o pe Emilia Șercan să-mi răspundă la întrebarea: să spunem că sistemul de învățământ este un elev care, după zece ani de pregătire, dă bacul la disciplina integritate și etică academică. Poate reuși Sistemul să ia bacul la această materie cu notă de trecere?
,,Sistemul de învățământ nu numai că nu ar putea trece Bacalaureatul la disciplina integritate și etică academică, ci chiar aș spune că sistemul de învățământ este un elev repetent care nu vrea să învețe ca să-și remedieze lipsurile pentru a trece clasa. Mai mult, profesorul care ar trebui să facă pregătire cu acest elev repetent - profesor personificat în clasa politică - este cel care îi pune piedici astfel încât elevul să fie mereu repetent”.
Mihaela Popa a fost secretar de stat în Ministerul Educației în mandatul Monicăi Anisie, iar înainte europarlamentar și senator în Parlamentul României. Profesoară de matematică recunoscută în județul Iași pentru demersurile sale în vederea atragerii proiectelor de investiții din fonduri europene, aceasta afirmă, cu privire la examenul de Bacalaureat:
,,Am finalizat Bacul cu nota zece, iar pe elevii mei i-am educat în așa fel încât să învețe de plăcere: pentru ei, nu pentru notă. Mi-am învățat elevii să se autoevalueze corect și să susțină cu argumente soluțiile și deciziile lor; pe scurt, i-am pregătit pentru acest examen în timp. Nu trebuie discutat despre Bac doar în perioada derulării lui și nici nu trebuie minimalizată discuția doar la existența camerelor audio-video.
Elevii noștri trebuie educați de mici pentru corectitudine, responsabilitate, adevăr și muncă. Iar noi, adulții , avem un rol important pentru că reprezentăm modelele de care copiii noștri au atâta nevoie. Într-o societate în care furtul, plagiatul, impostura nu sunt contestate și eliminate, va fi tot mai greu să educăm copiii pentru meritocrație și profesionalism.
Presiunea a început să crească atunci când media de la Bac a devenit decisivă pentru admiterea la facultate. Introducerea camerelor video a fost necesară și am susținut acest lucru; dar nu este suficientă. Poate că sunt idealistă, dar îmi doresc acel moment al școlii bazate pe conștiință, adevăr, responsabilitate, cu subiecte care nu necesită memorare, cu examene care să evalueze creativitatea, cultura și gândirea critică, fără să fie nevoie de camere video”.
Astăzi pot să mă mândresc că am intrat la facultate cu media 10, având 10 și la Bacalaureat, susținut în condiții de integritate. A fost și primul Bacalaureat în pandemie. Vara trecută, am trăit o experiență formativă cât doisprezece ani de școală: din poziția de președinte al Consiliului Național al Elevilor, am avut de ales: fie ascultam ,,presiunea străzii” (un grup de elevi, condus de avocata ajunsă ulterior senatoare pe listele AUR, Diana Șoșoacă, solicita anularea Bacalaureatului din cauza pandemiei de COVID), fie mergeam înainte, susținând organizarea Bacalaureatului, pentru a apăra dreptul elevilor la o diplomă curată.
Am ales a doua variantă, cea nepopulară inclusiv în rândul colegilor mei din consiliile elevilor, dar singura care corespundea credințelor mele: reforma educațională, această asociere de termeni deja prăfuită, nu poate fi realizată decât dacă cimentăm o fundație solidă de valori și principii, zi de zi, cât stăm în băncile școlii.
Adevărații câștigători ai educației vor fi, zic eu, cei care aleg să nu copieze nici atunci când sunt în afara privirii iscoditoare a camerelor video.
