În august, anul trecut, imaginile cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și echipa sa de la minister, adunați în cadrul unei acțiuni de ecologizare în curtea bazei sportive Cireșarii au făcut înconjurul internetului.
Anunțau atunci un proiect de aproape 3 milioane de lei pentru un teren multifuncțional și că Inspectoratul Școlar al Municipiului București va suplimenta un număr de posturi pentru această bază. Existau de atunci discuții ca spațiul să intre în grija Primăriei Sectorului 1.
Pe parcursul lunilor care au trecut, clubul sportiv de pe raza Sectorului 1, zonă râvnită imobiliar, nu a fost redeschis, însă politicienii au continuat să facă ping pong politic pentru a justifica lipsa deciziei ferme în privința administrației acestui spațiu.
„Este revoltător și de neînțeles de ce o bază sportivă de tradiție, așa cum este Baza Sportivă Cireșarii, amenajată încă din anul 1947 și aflată de zeci de ani în administrarea Ministerului Educației să fie într-o stare avansată de degradare și să stea închisă de peste 20 de ani. Iar copiii din Capitală să nu aibă unde să facă sport în condiții civilizate”, a declarat Clotilde Armand, edilul Sectorului 1, într-o postare pe pagina de Facebook, în această săptămână.
„Am primit asigurări că baza va fi deschisă în câteva zile. Primăria are resurse să o amenajeze și să o întrețină. Voi continua să fac tot ce ține de mine pentru ca acest loc să fie deschis din nou comunității”, a continuat primarul.
În urmă cu o săptămână, de la cel mai înalt nivel al ministerului al Educației a fost promovată ideea descentralizării administrației palatelor copiilor și cluburilor sportive școlare. „Am luat decizia de a prezenta guvernului un exemplu de descentralizare. Mai exact, toate palatele copiilor, toate cluburile școlare, Clubul Cireșarii, de exemplu, și toate cluburile administrative școlare, să treacă din administrarea centralizată a Ministerului Educației, pentru că s-a dovedit că nu putem gestiona eficient aceste entități pe întreg teritoriul, către autoritățile locale”, spunea ministrul Educației, citat de Edupedu.ro.
„Faptul că descentralizarea la nivelul autorităților publice locale nu s-a finalizat generează efecte negative asupra rețelei școlare. Mai mult, descentralizarea nu a luat în calcul nici numărul mare de localități și nici capacitatea autorităților locale de susține școlile și, implicit, infrastructura acestora”, se arată în același raport al proiectului de țară al președintelui.
Autoritățile locale pot atrage fonduri europene
Care ar fi beneficiile descentralizării acestor structuri, aflate deocamdată în captivitatea gigantului administrativ care este Ministerului Educației? Fiind preluate de către administrațiile publice locale, posibilitățile ca aceste instituții să fie reformate crește. Primăriile sunt mai apropiate de cetățeni, iar proximitatea instituției echivalează, nu de puține ori, cu o posibilitate mai mare ca decidentul să simtă presiunea decontului politic față de electorat. Organizațiile civice de la nivel local ar putea obține rezultate notabile prin activități de advocacy la firul ierbii, pentru a putea reda comunităților aceste spații.
Pe lângă argumentele ce țin de dinamica decizională, nu este de neglijat nici argumentul financiar. Primăriile au posibilitatea de a accesa fonduri europene prin diverse noi programe operaționale, astfel încât pot integra diverse activități finanțabile pentru a revitaliza palatele copiilor sau cluburile sportive școlare. Descentralizarea ar însemna flexibilizare, în sensul în care oportunitățile de dezvoltare din aceste instituții ar putea să fie mai conectate la nevoile elevilor din respectiva comunitate.
Va fi sau nu va fi descentralizare?
Faptul că Ministerul Educației a administrat falimentar unele dintre structurile aflate în subordonarea sau coordonarea sa nu este o noutate. Palatul Copiilor din Constanța este, în acest sens, un exemplu elocvent pentru a arăta cât de deficitară este administrarea acestor imobile de către Minister: în 2016, construcția și terenul de 10 hectare erau în paragină, pe porțile teatrului de vară erau puse lacăte, iar spațiile destinate cazării erau neconforme, după cum scria Cuget Liber.
Ministerul Educației, acest veritabil gigant administrativ are în subordine nu mai puțin de 62 de instituții, potrivit site-ului acestuia. Rămâne de urmărit ce fel de model de guvernanță a sistemului de învățământ va fi cuprinsă în noul pachet legislativ în domeniul educației, care se anunță a fi finalizată și lansată în consultare publică în următoarele săptămâni.
Intervențiile cu caracter de reformă din mandatul actualului ministru de Educație fac imposibilă încadrarea acestuia într-una dintre opțiunile clare - centralizare sau descentralizare. Bursele elevilor, de pildă, au trecut de la primării la autoritatea centrală, în timp ce creionarea intervențiilor pentru reducerea abandonului școlar a devenit o atribuție a școlilor (finanțate prin intermediul Planului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar), nu a Ministerului.
