Într-o după-amiază de vineri, cu patru zile înainte de Crăciun, doi tineri, o fată și un băiat, stau înghesuiți în fața unui panou aflat în holul cinematografului „Balada” din Focșani. Țin în mâini radiere roș-albastre luate de pe masa de lemn de lângă și șterg mesajele scrise cu creionul pe suprafața albă: „Femeia n-are cuvânt în fața bărbatului”, „Femeia trebuie să se mărite și să facă prichindei. Ăsta e scopul vieții ei, nu-i așa?”, „Femeile n-au ce căuta în industria sporturilor dure”. În locul lor, cu markere negre, scriu alte afirmații: „Femeia se aranjează DOAR pentru ea”, „Femeile pot bate recorduri mondiale”, „Femeia are cuvânt în fața oricui”. Când termină de scris, se dau la o parte și le fac loc celor din jur. Apoi holul se golește și toți revin în sala de cinema, unde sunt proiectate scurtmetraje despre femeile care nu apar în manualele școlare, filme realizate de opt echipe de liceeni din toată țara.
Panoul de polistiren, pe care sunt prinse cu bolduri coli albe de hârtie, e în fața unor pereți de sticlă, care separă holul de o expoziție cu obiecte tradiționale: costume populare, oale, covoare sau reproduceri ale unor părți de încăpere ce pot fi regăsite în casele de la țară. Expoziția se leagă de numele scris mare cu litere aurii pe clădirea cinematografului: Ansamblului Folcloric „Țara Vrancei”. Pentru că tot acolo se află și sediul ansamblului. În afara unor evenimente publice, precum Radiera Film Festival sau Boovie, un concurs de film pentru elevi, aici au loc proiecții de film doar în weekend. În timpul săptămânii, focșănenii au la dispoziție sala de cinema de la mall.
Pe hol, organizatorii Festivalului Radiera, îmbrăcați în tricouri negre cu numele festivalului scris pe spate cu galben, împart ecusoane celor prezenți. Participanții intră printr-un culoar îngust și întunecat, iar apoi trec pe lângă scenă și urcă să-și ocupe locurile. În discursul de deschidere, cu un microfon în mână, încadrată de brazii cu puține crengi din dreapta și stânga scenei, Irina Novac, o liceană de 18 ani, spune că inițial competiția trebuia să fie dedicată drepturilor omului. Însă i-a venit în minte unul dintre lucrurile care o frustrează cel mai mult la sistemul de învățământ românesc: „În materia școlară se vorbește foarte puțin despre femei”. Și a făcut un experiment cu propriii colegi și prieteni pentru a testa această teorie. I-a rugat să-i spună, pe rând, nume de femei și nume de bărbați care au influențat istoria României. Când a fost vorba de femei, grupul știa doar de Ecaterina Teodoroiu, cea care a luptat în Primul Război Mondial, și de Ana Aslan, medicul gerontolog. Pe bărbați i-ar fi putut înșirui cu orele. Novac, absolventă a programului FLEX, care i-a permis să studieze clasa a X-a într-un liceu american și care e susținut de Consiliile Americane pentru Educație Internațională, le-a prezentat acestora ideea festivalului și a obținut finanțarea de care avea nevoie.
De când a absolvit FLEX în 2017, Novac a creat și alte evenimente despre drepturile omului și drepturile femeilor, precum conferința Women Talk în Focșani și tabăra Girl UP! pentru tinere din regiunea Moldovei. Ambele au stârnit reacții negative în rândul comunității locale conservatoare, în special de la Coaliția pentru Familie, care a acuzat-o public că „promovează homosexualitatea pentru minori în școli”. Pentru Radiera, a strâns o echipă de liceeni care să se ocupe de organizare. Tot ei au selectat personalitățile feminine care au apărut în scurtmetraje, astfel încât echipele să găsească suficiente informații pentru filme: Ana Aslan, scriitoarea Sofia Nădejde, parașutista Smaranda Brăescu, luptătoarea anti-comunistă Elisabeta Rizea, scriitoarea Alice Voinescu, medicul neurochirurg Sofia Ionescu, Sarmiza Bilcescu, avocat și absolventă a Universității de la Paris, și Eugenia Reuss-Ianculescu, luptătoare pentru drepturile femeilor. Competiția, care se adresa inițial tinerilor din Vrancea, a ajuns să devină națională, datorită interesului arătat de mai mulți adolescenți – cunoscuți ai Irinei sau care au văzut ideea pe Facebook –, iar la Balada au fost proiectate opt filme, realizate de elevi din Vaslui, Suceava, Buzău, București, Iași și Cluj. Din juriu au făcut parte Gabriela Obodariu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Al. I. Cuza” din Focșani, Aurora Martin, activistă pentru drepturile femeii, și Alina Manolache, regizor de film.
„Dacă în vremea în care au trăit aceste doamne exista o problemă din partea statului, în sensul în care erau foarte multe limitări pentru femei în privința educației, carierei și implicării în viața politică, astăzi statul și-a împlinit această menire. Și egalitatea femeii față de bărbați este mai bine susținută prin legi. Ceea ce este astăzi marea problemă este lupta la nivelul mentalităților. Ceea ce avem astăzi de făcut este să luptăm cu aceste prejudecăți și stereotipuri” - Gabriela Obodariu, membră a juriului
Jumătate dintre cele aproximativ 400 de scaune albastre ale cinematografului au fost ocupate; majoritatea de tineri, însă printre ei s-au mai strecurat și câțiva adulți, unii dintre ei părinți ai organizatorilor. Pe lângă adolescenții din Focșani, au fost în sală să-și vadă filmele pe ecranul imens și două dintre echipele participante la concursul de scurtmetraje, din Vaslui și București. Iar materialele lor despre Sarmiza Bilcescu și Ana Aslan au câștigat locurile doi și trei. Pe primul loc a fost filmul despre Elisabeta Rizea, al echipei din Buzău, care a inclus fragmente video cu luptătoarea anticomunistă, dar și scene interpretate și filmate de liceenii din echipă.
Fotografie de Andrei Coman
Proiecțiile din concurs au fost urmate de cele a trei filme găsite de One World Romania în arhivele studioului de film documentar din perioada comunistă. Cele trei scurtmetraje au fost punctul de plecare al unor discuții despre rolurile de gen în parcursul profesional, stigmatizarea femeilor care ies din aceste tipare și așteptările societății de la femei. „Sunt femei cosmonaut, femei inginer, nu pot fi și femei tractorist? Eu cred că pot fi”, spune unul dintre personajele documentarului „Pe malul Ozanei”, în care sunt aduse în prim-plan femeile care lucrează în domeniul agricol. În „Jurnalul Floricăi S”, secvențele care arată femei jucând fotbal sunt însoțite de comentariul care susține că „feminitatea nu va dispărea, grația lumii nu va dispărea, dacă un picior de femeie lovește o minge”.
Prin aceste proiecții de documentare comuniste, organizatorii și-au propus să încurajeze publicul să dezbată. Iar în urma discuțiilor cu Georgiana Brăilescu, coordonatoarea programului One World Romania la Școală, au ales trei dintre filmele care au făcut parte din tema „drepturile femeilor în România”, pe care One World a propus-o pentru discuție în ediția pentru lunile noiembrie și decembrie. Dezbaterea din sala cinematografului Balada a atins însă și alte teme, precum cea a tinerilor care părăsesc comunitățile locale pentru a merge în orașele mari care le oferă mai multe oportunități de carieră sau a dificultăților de comunicare dintre generații.
La finalul evenimentului, Novac a anunțat că nu se va opri aici. Își dorește ca documentarele să ajungă în școli și deja se gândește să discute cu profesori pe care ea și restul organizatorilor îi cunosc, pentru ca aceștia să ducă filmele la elevi. Iar la edițiile următoare ar vrea să invite inclusiv factori de decizie – oameni de la minister și inspectoratele școlare, care să vadă că aceste femei ar trebui să fie incluse în materia școlară „Poate așa se trezește cine trebuie și modificăm ceva.”
Radiera Film Festival s-a încheiat în jurul orei șase seara, după premierea câștigătorilor și prezentarea organizatorilor și voluntarilor. Niciuna dintre cele aproximativ 20 de afirmații scrise cu creionul la intrare nu a scăpat fără modificări, pe lângă alte schimbări sau moduri de gândire pe care tinerii prezenți la eveniment le-au sugerat prin noi mesaje. Panoul a ajuns la Novac acasă. Nu are o idee clară despre ce ar putea face cu el, dar crede că ar fi o idee bună să-l mai scoată în lume și în viitor.
