„Fiul nostru este născut pe 3 ianuarie, așadar cu trei zile după data-limită. La cinci ani și un pic, el citește fluent, socotește și scrie (nu caligrafic, dar împărțirea în litere este perfectă). Conform legii, el urmează să intre în clasa zero în 2023, iar în clasa I în 2024, la 7 ani și 8 luni. Asta înseamnă cu 18 luni mai tîrziu decît am intrat eu (la 6 ani și 2 luni, ca mulți alții din generația mea)”, a povestit Cătălin Frâncu pe blogul său.
În România, pot intra în clasa zero doar copiii care au împlinit 6 ani până la momentul începerii școlii. Există o excepție acceptată de lege: pot face o solicitare scrisă părinții ai căror copii împlinesc această vârstă până la finalul anului calendaristic și doar dacă „dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare”.
Cătălin a făcut petiții, memorandumuri, a avut discuții la Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) și a fost de fiecare dată refuzat pe același motiv: legea nu permite.
Același răspuns l-a dat Ministerul Educației și publicației Școala 9: „Condițiile de înscriere în clasa pregătitoare (învățământul primar) sunt stabilite în primul rând prin lege (act normativ), iar legea se poate modifica prin ordonanță de urgență în cazuri întemeiate, care justifică urgența intervenției legislative. Situațiile la care vă referiți dumneavoastră nu intră în această categorie.”
Și ISMB ne-a trimis la lege și a răspuns ferm că nu are de gând să facă vreo derogare pentru acești copii, așa cum de altfel a făcut până în 2020.
Articolul din Legea Educației Naționale la care fac cele două instituții referire spune că „pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic”. Adică în primele luni de clasă pregătitoare.
Șapte ani Ministerul a permis înscrierea, acum doi ani s-a răzgândit
Totuși, chiar dacă din 2012 și până în 2019 exista aceeași lege, cu același articol pe care îl invocă autoritățile azi, metodologia elaborată de minister permitea, după avizul psihologului, să fie înscriși la pregătitoare și copiii care împlineau 6 ani după 31 decembrie.
2020 a fost primul an în care nu au mai permis acest lucru, într-o primă fază. Apoi, în urma cererilor, au făcut o derogare prin care a fost posibil ca părinții să-și poată duce la școală și copiii care nu făceau 6 ani până la finalul anului. Doar în București, erau în această situație în 2020 în jur de 190 de copii. Și în anii anteriori până în 200 de copii se aflau în această situație: nu aveau vârsta, dar erau declarați apți pentru a intra la școală.
„Răspunsul ministerului spune «Legea 1/2011 nu permite», deși din 2020 încoace nu legea s-a schimbat semnificativ, ci doar metodologia elaborată de… minister. Am întrebat care modificare anume din Legea educației interzice excepțiile care în anii trecuți au existat, dar nimeni nu știe”, a mai explicat Cătălin Frâncu.
Ministerul dat în judecată a doua oară pentru același lucru
Cum în cei șapte ani cât a fost permisă înscrierea acestor copii nimeni nu a contestat acest lucru înseamnă că decizia a fost una justă, este concluzia bucureșteanului. Prin urmare, refuzul de a-i înscrie pe acești copii la școală intră în conflict cu „dreptul la educație” garantat de Constituție. De aceea Cătălin Frâncu a decis să dea Ministerul în judecată și a apelat la procedura judiciară rapidă - ordonanța președințială - să oblige ministerul la evaluarea psihosomatică a copilului său, în vederea intrării la pregătitoare din anul școlar 2022-2023.
Nu au vrut să ardă etapele, cere să i se permită întâi ca cel mic să fie evaluat. Această procedură juridică – ordonanța președințială – invocă de fapt urgența unei situații și permite o decizie rapidă.
Dacă experții consideră că dezvoltarea sa psihosomatică permite intrarea la școală, atunci va următorul pas va fi anularea prevederilor privind vârsta din metodologie.
Există încă un precedent. În 2021, Curta de Apel București a fost sesizată cu un caz aproape identic și a admis cererea de anulare a dispozițiilor din Metodologia de înscriere la școală aferentă anului 2021-2022. Hotărârea nu este încă definitivă, Ministerul poate depune recurs.
Fiului nostru îi este negată educația, cu ștampilă de la minister. Implicația este clară: dacă limitele legii se contrazic cu interesul superior al copilului, limitele legii au întîietate. – Cătălin Frâncu
Inginerul software spune că familia sa a făcut un efort pentru a stimula curiozitatea copilului său și că acesta este pregătit de etapa următoare, doar că autoritățile îi spun că „trebuie să se mai joace cu mașinuțele un an”: „Acum Statul ne spune că, cumva, aceasta este vina noastră, iar copilul trebuie înregimentat, ciopârțit pe patul lui Procust, ca să nu iasă în afara rândurilor.”
Mai multe țări din Europa, printre care Anglia, Austria, Grecia, Italia, Franța, Danemarca, Elveția, Norvegia, Olanda, Scoția și Spania, permit ca cei mici să meargă la școală și de la vârste sub 6 ani.
Puteți citi un interviu cu Cătălin Frâncu despre tehnologie, educație și lumea în care trăim aici.
