La un an de la începutul războiului din Ucraina, tabloul este sumbru, mai ales pentru cei mai vulnerabili – copiii din Ucraina și cei refugiați, mamele acestora și cei care îi îngrijesc, ale căror vieți au fost date peste cap, care trăiesc în frig, deznădejde și care nu dispun de necesitățile de bază pentru a se dezvolta la potențialul lor maxim.
Peste 7,7 milioane de oameni sunt acum refugiați, din care 90% sunt copii și femei. 6,5 milioane de oameni, inclusiv 1,2 milioane de copii, se află acum strămutați în interiorul Ucrainei. În total, peste 27 de milioane de persoane, inclusiv 7,1 milioane de copii, au nevoie de asistență în Ucraina și în 19 țări din Europa.
„Lumea noastră a fost distrusă” este mesajul sfâșietor pe care mama ucraineană Vlada, din Odesa, îl transmitea lumii în martie 2022, la punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, unde abia ce sosise împreună cu fiica ei de opt ani, Alisa.
Pe parcursul acestor 365 de zile, milioane de copii au trecut printr-o experiență terifiantă, pe care niciun copil nu ar trebui să o trăiască. Impactul violenței, pierderii, distrugerii și strămutării a creat o traumă care s-a putea să nu se șteargă niciodată. Consecințele pe termen lung asupra sănătății mintale a copiilor sunt dificil de evaluat, dar se estimează că 1,5 milioane de copii sunt la risc de anxietate, depresie și tulburare de stres post-traumatic.
Din martie 2022 au fost înregistrate circa 2,8 milioane de treceri ale frontierei cu România dinspre Ucraina și Moldova. Refugiații aflați în căutarea siguranței în România au fost întâmpinați cu brațele deschise și au primit sprijin în funcție de nevoile lor. Mulți dintre ei sunt copii care, împreună cu familiile, au trecut granițele mai departe către Europa de Vest sau au revenit în Ucraina. Însă mulți dintre copii – peste 39.000 – au rămas și se estimează că vor rămâne în România pe termen mediu, până ce vor exista semne de pace credibile.
Dar cum pacea nu se întrevede încă, copiii ucraineni care trăiesc în România au nevoie de ajutorul nostru acum, ca să poată avea acces la locuințe adecvate, hrană, asistență medicală, protecție socială și să își poată continua educația întreruptă brutal. Învățarea în condiții de siguranță este esențială, deoarece educația copiilor a fost deja perturbată de doi ani de pandemie COVID-19.
De asemenea, 41,5% dintre copiii români se nasc în familii aflate la risc de sărăcie și excluziune socială. Familiile lor deja se străduiesc din greu să le satisfacă nevoile de bază. Războiul a înrăutățit lucrurile, i-a vulnerabilizat și mai mult pe copiii și familiile vulnerabile, așa cum arată datele UNICEF: războiul și inflația au împins în sărăcie încă patru milioane de copii din Europa de Est și Asia Centrală.
Dintre aceștia, 110.000 sunt copii români. Iarna este dificilă pentru cei mai vulnerabili și ne pregătim să întâmpinăm primăvara cu speranță: că războiul și suferința inutilă se vor încheia și că vom putea să lucrăm mai bine în 2023 în beneficiul copiilor refugiați și al celor vulnerabili din România. Trebuie să facem acest lucru ca societate, împreună, pentru a putea în sfârșit rupe cercul sărăciei și a ne asigura că nu lăsăm niciun copil în urmă. Și trebuie să ne reamintim că investițiile pe care le facem astăzi pentru a dezvolta capacitatea serviciilor sociale de a răspunde la criza refugiaților vor produce rezultate pentru copiii români mult după ce criza se va fi încheiat.
Să prețuim imaginile de solidaritate cu refugiații de acum un an, generozitatea comunităților locale și a societății civile de la graniță și a cetățenilor din întreaga țară, răspunsul autorităților, al sectorului privat, al comunității internaționale și să ne amintim de adevărata forță a muncii în comun și de rezultatele consistente pe care le oferă.
Până în prezent, UNICEF a contribuit cu următoarele intervenții cheie pentru răspunsul din Ucraina. Peste 350.000 de copii și femei refugiați au avut acces la servicii în centrele Blue Dot care au fost înființate în România. UNICEF a lucrat cu partenerii săi, concentrându-se pe identificarea copiilor aflați în situații de risc și pe direcționarea acestora către servicii specializate, în funcție de nevoi. Eforturile UNICEF s-au concentrat, de asemenea, pe sprijinirea integrării copiilor refugiați în sistemul național de educație, prin crearea de spații de învățare sigure și furnizarea de materiale educaționale. Peste 17.000 de copii au primit materiale didactice individuale. În sectorul sănătății și al nutriției, accentul nostru a fost pus pe accesul la servicii esențiale de sănătate și nutriție. 18.000 de femei și copii au fost sprijiniți de UNICEF și de parteneri pentru a avea acces la asistență medicală, inclusiv la vaccinare.
În 2023, UNICEF se concentrează pe consolidarea sistemelor de protecție a copilului, de sănătate și de educație pentru a servi mai bine copiii refugiați, precum și copiii vulnerabili din România. Sunt necesare schimbări sistemice structurale pentru a îmbunătăți și a oferi un sprijin incluziv pentru toți copiii, pe termen lung, aducând serviciile esențiale mai aproape de persoanele care au nevoie de ele. Centrele comunitare integrate, înființate începând cu 2021 în cadrul inițiativei UNICEF „România pentru fiecare copil” în cinci comunități, reprezintă un model viabil care arată rezultate și care poate fi extins cu ușurință la nivel național.
UNICEF lucrează în România de peste 31 de ani. Pe parcursul acestor trei decenii, am fost martorii multor schimbări pozitive în viața copiilor români.
Demonstrând că împreună putem genera schimbări de lungă durată, cred că astăzi suntem într-o poziție mai bună pentru a acționa împreună pentru copii și generațiile viitoare, pentru a construi o societate prosperă și pașnică, mai incluzivă. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să continuăm să lucrăm împreună prin mobilizarea resurselor necesare și să ne asigurăm că, indiferent de unde provin, copiii rămân în centrul eforturilor noastre zilnice. UNICEF își va menține angajamentul de a depune toate eforturile pentru a-și atinge obiectivele pentru fiecare copil.
Foto: Eli Driu
