Pe tablă sunt proiectate mai multe întrebări cu răspuns multiplu. De pe telefoanele mobile elevii aleg varianta corectă, prin aplicația Kahoot. Când sunt mulți care n-au dibuit răspunsul, profesoara Casilda Baștină vine cu explicații. Nu e ridicat nimeni în picioare dacă a greșit, oricum răspund anonim, și nici nu primesc note proaste. De altfel, profesoara lor de Economie le dă posibilitatea și după lucrările de control să își crească nota.
„E mai important să greșească decât să nu facă nimic”
„Dacă vor să mai câștige 20-30 de sutimi ca să sară peste 7,50 de pildă și să ia 8, le dau câteva exerciții în plus”, explică profa. „Eu cred foarte mult că e important să onorăm greșelile, e mai important să greșească decât să nu facă nimic. Eu nu le prea taxez greșelile, dacă greșesc din neștiință sau poate au o problemă personală și nu-l pot evalua în ziua respectivă, trebuie să evaluez omul pe o perioadă mai lungă”, continuă Casilda Baștină.
„La alți profesori nici nu se pune problema de așa ceva”, se aude din bănci. Dar în profa de economie au încredere. Au încredere într-atât cât să nu le fie frică să greșească. „Ei trăiesc într-un timp al perfecțiunii, dacă nu au răspunsul exact, nu-l mai scot pe gură. Nu știu, nu spun. Eu îi încurajez să spună așa cum e. Indiferent ce spui, e mai mult decât nimic”, mai spune profa. Și se lansează într-o discuție liberă despre ce înseamnă „un profesor de încredere”.
- Să fie deschis la tot felul de puncte de vedere.
- Să te corecteze fără să facă într-un mod urât.
- Contează atitudinea, cum se exprimă, modul cum te tratează, vin răspunsurile.
- Cum ar trebui să te trateze un profesor?, continuă profesoara.
- Cu respect, așa cum îi tratăm și noi pe ei. Cu răbdare, cu calm, empatic.
- Eu am primit o notă proastă de la o doamnă profesoară și am considerat că a fost o discrepanță mare între ce a cerut și ce a corectat. Am încercat că vorbesc cu dumneaei, dar nu a vrut să ne asculte, nu i-a păsat, spune o elevă.
Profesoara caută o lecție și în această întâmplare. „Veți merge în piața muncii și veți găsi oameni diferiți. Aveți 15 profesori și veți găsi tipologiile astea și în joburile pe care le vor avea”, le spune. Elevii nu par foarte convinși.
Directorul în care profesorii au încredere
Discuțiile de acest tip nu sunt o raritate în clasa Casildei Baștină și a altor profesori din Liceul Teoretic „Marin Preda”. De doi ani au intrat în „Școala încrederii”, o inițiativă pornită de Ruxandra Mercea, fondatoare a asociației cu același nume și directoare a Transylvania College. În cadrul proiectului, profesorii, părinții și elevii trec, timp de cinci ani, prin traininguri în care învață să-și înțeleagă emoțiile și să-și recapete încrederea în sine și în munca lor, să schimbe atmosfera în clasă.
Inclusiv directorii trec printr-un program de mentorat și sunt ajutați să schimbe cultura organizațională. Marian Udroiu, directorul liceului de patru ani, povestește cum l-a ajutat sportul să-și organizeze munca. Este și antrenor de rugby, câștigător al campionatului României cu echipa de tineret anul trecut. „Fairplay-ul este cel mai important și m-a ajutat și în munca de director”, spune el. Împreună cu asociația de părinți din școală au intrat în mai multe proiecte prin care au creat, printre altele, un laborator de educație juridică, un club de robotică, au amenajat și deschis o grădiniță și au în construcție și o creșă.
Foto: Marian Udroiu, directorul Liceului „Marin Preda”
„Vin mai mulți elevi, aproape că trebuie să-i descurajez pe părinți să nu mai vină. Noi vrem să facem un campus preuniversitar aici. Pe lângă dotări, am început să avem și rezultate tot mai bune. Am depus documentele pentru a deveni colegiu. Un criteriu este să ai la bacalaureat o promovabilitate mai mare decât media pe țară. Noi suntem peste, anul trecut școlar am avut promovabilitate 90,6% și când am venit era 60%”, mai spune directorul.
Spune că profesorii au înțeles în timp că pot forma o echipă și atunci s-au văzut și rezultatele. Tot o chestiune de încredere. „Profesorii când auzeau că vine directorul în inspecție, se speriau. Le spuneam să nu se ferească, directorul nu e Dumnezeu, suntem colegi, ei nu trebuie decât să-și pregătească lecția. Le-am zis că eu nu vreau să vină la școală altfel decât cu zâmbetul pe buze”, mai spune Udroiu.
„Elevii nu mai simt presiunea”
Otilia Guli este președinta asociației de părinți de la „Preda” și ea și-a dorit foarte mult să facă parte din „Școala încrederii”. „La școala încrederii profesorii învață să nu le mai fie teamă și că nu mai e vorba despre «ai greșit!», «te ascult!» Greșim, dar din greșeli învățăm, sunt și eu la fel ca tine, și eu am greșit. Apoi vorbesc despre cum se simt, emoția copilului e importantă, găsesc în asta un feedback constructiv”, explică mama. Simte să explice mai mult: „Nu înseamnă că le suflăm în coarne, elevii știu care este rolul lor în școală și că trebuie să vină la ore pregătiți, dar nu mai simt presiunea, presiunea din partea profesorilor de care mulți copii se plâng, dar și din partea celorlalți colegi”.
Foto: Otilia Guli, Președinte al Comitetului Reprezentativ al Părinților și Președinte al Federației Naționale a Părinților sector 6
Mama participă și ea alături de elevi și alți părinți la un program care se cheamă „Sunt bine cu mine” în care vorbesc despre emoții. „Le-am sugerat să își deschidă un cont bancar emoțional, care poate fi o hârtie, o cutie, un borcan, ce vor ei, niște fișiere pe calculator, unde să scrie și să pună aprecierea pentru cineva sau pentru ceva, emoțiile. Asta ajută conștientizarea și gestionarea lor”, mai spune Otilia Guli.
Din cei doi ani deja de program, mama spune că se văd rezultatele în atitudine și de-o parte și de alta a catedrei. „Am constatat că un copil învață mai ușor de la o persoană în care are încredere. Profesorii nu treceau dincolo de catedră, erau prinși în materia lor, predau ce aveau în planificare. În realitate, profesorul are un rol mult mai complex: trebuie să fie permanent atent la copii, să fie contectat la clasă. Când copilul nu are încredere, nu învață de la tine.”
