Ministerul Educației și sindicatele nu știu câți profesori au murit de COVID. Sorin Cîmpeanu: „Poate ar fi un gest corect să ne interesăm”

Ministerul Educației și sindicatele nu știu câți profesori au murit de COVID. Sorin Cîmpeanu: „Poate ar fi un gest corect să ne interesăm”

Nici Ministerul Educației, nici sindicatele din învățământ nu știu în acest moment câți profesori au murit de COVID de la începutul pandemiei. Doar o mică parte dintre inspectoratele școlare au colectat aceste date. Sorin Cîmpeanu a salutat inițiativa publicației Școala 9 de a aduce un tribut profesorilor care în această săptămână nu și-au mai putut îmbrățișa elevii și recunoaște că o statistică ar oferi o imagine mai clară asupra pierderilor suferite de sistem. Între timp, profesori și elevi din toată țara și din străinătate ne-au scris despre alți profesori răpiți de pandemie cărora le vor duce dorul. 

17.09.2021

de Andreea Archip, Medeea Stan și Florinela Iosip

„Este un subiect greu. Nu avem date, recunosc că nu, dar poate ar fi un gest corect să ne interesăm. O să încercăm să furnizăm datele astea. Eu de obicei nu-mi pierd cuvinte, dar la astfel de subiecte...”, a spus Ministrul Educației contactat de Școala 9. Sorin Cîmpeanu a promis că va reveni în următoarea perioadă cu o centralizare a acestor informații.

Școala românească a devenit mai săracă

„Școala a început fără ei” am intitulat articolele care spuneau povestea a 11 cadre didactice din toată țara care au pierdut lupta cu COVID, oameni prețuiți în comunitate pentru dedicarea și profesionalismul lor.

De la începutul pandemiei au murit de COVID aproape 35 de mii de români și nu se știe câți dintre ei erau profesori. 

Nu are o statistică nici cel mai mare sindicat – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ - unde sunt înscriși 54% din totalul de 215 mii de cadre didactice. Sindicatele oferă ajutoare financiare membrilor în caz de deces, dar recunosc că nu au făcut o centralizare la nivelul întregii țări să vadă câte familii au apelat la acest sprijin bănesc. Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, crede că sistemul a pierdut mult din valoare odată cu dispariția acestor profesori. Mai ales că sistemul suferă de ani buni din cauza deficitului de personal.

„Sistemul este îmbătrânit. Avem 3.800 necalificați la care adăugăm câteva mii de pensionari, unii peste 68 de ani, adică și-au depășit și cei trei ani de la vârsta pensionării în care pot continua să lucreze la plata cu ora. Sunt pierderi imense pentru sistem”, a spus Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Inspectoratele școlare nu au colectat date despre decese

Școala 9 a contactat în această săptămână 30 din cele 40 de inspectorate școlare care de altfel acordă salariile și prin urmare, când moare un angajat trebuie scos de pe ștatele de plată. Cu mici excepții, reprezentanții inspectoratelor au răspuns că nu știu numărul celor morți de COVID. „Nu centralizăm asemenea date. E foarte delicat. Nu avem de ce să le fi cerut de la școli. Școala ce calitate are să ne spună? Are nevoie de documente. DSP ar trebui să aibă o situație”, a spus Florin Negruțiu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Bihor. 

ISJ Argeș a transmis că ei știu de un singur profesor decedat de COVID. În județul Timiș au murit șase cadre didactice de când a început pandemia și până în luna iunie a acestui an. În Olt, inspectoratul școlar are cunoștință doar de o învățătoare din orașul Slatina care a decedat din cauza COVID.

Hunedoara a pierdut de la începutul pandemiei nouă cadre didactice. „Am citit cu tristețe articolul despre colegii mei, cadre didactice care, din păcate nu mai sunt printre noi. Cu adâncă tristețe am recunoscut din poză trei dintre colegii mei, profesori de informatică din țară, pe care i-a răpit boala. Din păcate sunt mult mai mulți”, ne-a scris profesoara Zsofia Szasz din Hunedoara. A ținut să-i amintească și pe profesorii Angela Jurmoni de la Colegiul Național „Decebal” Deva și Szep Gyuszi de la Liceul Tehnologic „Dimitri Leonida” Petroșani care au pierdut lupta cu boala COVID-19.

După publicarea celor două articole-tribut, am primit reacții din toată lumea, de la foști elevi îndurerați sau șocați de vestea pierderii profesorilor dragi. „Of, profesorul meu de sport, un om despre care mulți ar putea spune multe. Eu spun că a fost OM! Colegiul «Mihai Eminescu» Suceava, locul în care m-aș întoarce dacă cineva mi-ar spune «întorc timpul pentru tine, unde te-ai teleporta?» Acolo, cu ei, cu toții, domni și doamne profesori și colegi!”, a scris Geanina Crengăniș-Țibu, despre fostul ei profesor Renato Tronciu. 

Am aflat din mesajele primite și de alți profesori care chiar dacă nu au avut diagnosticul COVID-19, au devenit victime ale pandemiei. 

Adrian Keusch, profesorul care a făcut minuni la țară

Profesorul de limba română Adrian Keusch din comuna Lipnița, Constanța, a murit în aprilie 2020, la doar 41 de ani. Nu din cauza coronavirusului, a făcut un infarct după o gripă puternică. Avea o boală pulmonară și s-a izolat în casă în perioada stării de urgență. „Mi-a telefonat în jur de ora 18, spunându-mi că este foarte răcit iar medicul de familie pe care l-a consultat online i-a comunicat că protocolul emis de Ministerul Sănătății nu îi permite să emită rețetă de antibiotic în lipsa unui test negativ de COVID”, își amintește prietenul său Cătălin Enoiu. La doar două ore, Adrian a murit. 

Rămân în urma sa zeci de elevi recunoscători că l-au cunoscut. „Nu a fost un profesor cu titluri științifice copleșitoare. A fost un simplu dascăl pentru niște copii de la sat, pentru care nu sunt burse și tablete acordate de primării și nu sunt părinți cu venituri mari care să investească în viitorul lor. Cu toate acestea, a reușit să le fie elevilor săi educator și model, să îi motiveze să meargă mai departe și să le cultive pasiunile”, mai spune prietenul său.  

Adrian Keusch

Adrian a fost omul care le-a oferit copiilor din satul de la granița cu Bulgaria perspectiva că nu e totul pierdut atunci când te naști într-un loc care nu-ți oferă multe perspective. „Poate cea mai mare realizare a lui Adrian Keusch a fost formarea unor echipe de copii care au învățat să joace darts, sport ales pentru simplul fapt că necesită puține resurse materiale. Elevii săi au câștigat concursul de darts pentru juniori, organizat de Federația Națională de Darts”, povestește Cătălin.

Și-a dus copiii și în excursii, ultima în 2019, cu clasa la care a fost diriginte, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Aceasta este pe scurt povestea unui om care s-a străduit să ia de la viață ce e mai bun și să le ofere celor din jur înzecit, deși poate că viața a fost de multe ori zgârcită cu el.

Este încă o poveste, a doisprezecea, dar care poate fi multiplicată pentru toți profesorii cu vocație și generozitatea lor fără margini. Citiți poveștile lor mai jos:

Școala a început fără ei. Tribut pentru 11 dascăli români morți în pandemie

În amintirea profesorilor-lumină. Reverență pentru cadrele didactice care au murit de COVID. Partea a doua

 
Foto principală: Eli Driu

 

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. A fost redactor-șef la „Opinia Studențească”. În 14 ani de presă, a lucrat la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea, unde este reporter și în prezent. A lucrat așadar în presă scrisă, televiziune și online. Domeniile de interes au fost mereu din domeniul social: educație, drepturile omului, sănătate. 

CUVINTE-CHEIE

profesori morti covid, profesori pandemie, profesori morti pandemie, sorin cimpeanu, simion hancescu, adrian keusch

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile