44% dintre videoclipuri de pe TikTok sunt despre slăbit, iar 20% din videoclipuri arată transformarea în greutate a unei persoane potrivit unui studiu publicate în National Library of Medicine. Cercetătorii au analizat videoclipuri de pe TikTok despre zona de nutriție și mâncare sănătoasă. Cum și cât te pot afecta aceste diete venite de la ,,specialiști” de TikTok. Am vorbit cu o psihoterapeută și cu un doctor nutriționist sportiv despre pericole.
Dar până atunci, să vedem ce ne servește internetul.
O tură pe TikTok ne învață că există alimente nocive, că trebuie să renunțăm la roșii pentru că sunt toxice sau chiar ni se spune ce fel de apă trebuie să bem pentru că apa are memorie și unele tipuri de apă ne fac mai mult rău decât bine.
Ce sunt tulburările alimentare?
Sunt dereglări persistente ale modului în care oamenii se hrănesc „care au ca rezultat consumul sau absorbția necorespunzătoare a hranei” și care afectează sănătatea fizică sau funcționarea în societate, spune Manualul de diagnostic clinic și clasificare a bolilor mintale (DSM 5), pe care îl folosesc medicii.
Relația nesănătoasă cu mâncarea duce la tulburări alimentare. Dar pot ajunge la așa ceva și persoanele care sunt prea atente la ce mănâncă? Specialiștii spun că da și au și o denumire pentru asta.
Ortorexia este o concentrare a atenției unei persoane pe alimentele pe care le consumă „pentru ca totul să fie sănătos”, explică psihoterapeuta Anca Carina Drăguș. „Oamenii încep să nu mai mănânce categorii de alimente” deoarece le pun etichete legate de „ce este bun și ce este rău când vine vorba de a mânca”.
„O concentrare excesivă asupra calității alimentelor poate fi, paradoxal, nesănătoasă”, aflăm și într-un studiu despre ortorexie.
Încă din 1997 s-a introdus acest termen, când medicul american Steven Bratman „a semnalat potențiala existență a unei noi tulburări alimentare”.
Ortorexia nu este introdusă oficial în Manualul de diagnostic deoarece există discuții în comunitatea academică despre definiție și criteriile de diagnostic. Studiile din ultimii 20 de ani au arătat că manifestă unele caracteristici similare cu anorexia, tulburările alimentare și tulburarea obsesiv compulsivă.
Ce înseamnă să fii ortorexic
Medicul specialist în nutriție sportivă Șerban Damian spune că a avut în cabinet genul acesta de pacienți și ,,sunt niște oameni dificili pentru că vin cu niște convingeri foarte puternice apropo de alimentație”.
Aceste persoane consideră că orice abatere de la dietă sănătoasă este o problemă pentru sănătate. ,,Au foarte multe ritualuri” când vine vorba de alimentele pe care le mănâncă ,,și trebuie neapărat să ia nu știu ce pâine, luată de nu știu unde și să nu aibă nu știu ce (aditivi, n.r.), iar asta te scoate din normalitate”, spune nutriționistul.
,,Nu e o tragedie că mănânci o bucățică de ciocolată din când în când”, doar că persoanele care suferă de ortorexie nu-și recunosc față de sine că au o problemă și ,,au senzația că oricum le știu pe toate”, încheie specialistul.
„O dietă sănătoasă” este promovată de toți medicii, la televizor rulează mesajul „pentru o viață sănătoasă trebuie să evităm sarea, zahărul și grăsimile în exces”.
Există și un revers al medaliei, atunci când exagerăm cu grija pentru mâncarea pe care o consumăm.
Ce tip de restricții alimentare sau atitudini față de mâncare s-ar putea încadra în ortorexie?
- Eliminarea produselor care conțin orice adaos considerat rău („conservanți, coloranți, potențiatori de arome, pesticide, grăsimi în exces, zahăr, sare sau alimente modificate genetic”);
- Folosirea alimentelor care sunt din surse sigure sau „ecologice”;
- „Intensificarea treptată a restricțiilor alimentare”;
- Gânduri constante legate de „modul în care sunt preparare alimentele” (de exemplu, folosirea de ustensile de lemn);
- „Mâncarea este preparată cu o grijă deosebită” și dacă nu se întâmplă acest lucru, „apar sentimente de frică, vină, rușine și alte restricții alimentare”.
Rolul rețelelor sociale?
Am analizat discursul unei creatoare de conținut care își postează viața pe rețelele sociale, vorbind despre ,,fashion, beauty, travel, lifestyle”, lucruri pe care le aflăm chiar din descrierea profilului de Instagram. Carmen Grebenișan are aproape 350.000 de urmăritori pe TikTok și postează conținut divers, printre care cumpărăturile pe care le face. Într-un „haul” cu produse bio, postat pe TikTok, tânăra prezintă timp de patru minute alimentele pe care le-a cumpărat, gen de videoclip popular pe rețele de socializare.
Când prezintă primul aliment pe care l-a cumpărat, motivează că „este foarte important sa fie sălbatic (somonul, n.r.), că altfel este plin de tot felul de medicamente și antibiotice”, apoi ia din plasă încă un produs despre care spune că este foarte important că are „eticheta Demeter, este bio și nu este pasteurizată, ca să își păstreze toate probioticele”.
Videoclipul continuă prin explicarea unui proces pe care îl utilizează pentru a curăța legumele de pesticide. Aceasta folosește bicarbonat de sodiu „în care las la înmuiat vreo 15-20 minute (...) legumele care nu sunt bio, înainte să le consum” și încheie prin a spune că „cu cât știi mai multe, cu atât e mai rău”.
Practic, influencerița pune accent pe:
- renunțarea la un anumit tip de mâncare pentru că nu este „clean (curat, n.r.)”;
- alimentele din agriculturi ecologice sau organice;
- menționarea medicinei „holistice”;
- „produsele pasteurizate își pierd foarte mult din proprietăți, inclusiv laptele”.
Iar spre finalul videoclipului, acesta afirmă că este trist că „mâncarea bună și necontaminată” este scumpă. Am contactat-o pe creatoarea de conținut, dar până la momentul scrierii acestui material nu am primit răspuns.
Pe TikTok există mulți astfel de influenceri cu discursuri similare și care pot încuraja credințe rigide despre mâncare sau pot duce la credința în teorii nefondate despre mâncare. În final, toate astea pot declanșa anumite comportamente nesănătoase, spun specialiștii.
Lifestyle-ul pe care îl afișează anumiți creatori de conținut care „sunt vegani sau mănâncă doar organic sau alcalin sau holistic (...) duc foarte mult către ortorexie în special, dar pot să ducă către anorexie și bulimie”, explică psihoterapeuta Anca Crina Drăguș.
Comportamentele de pe rețelele de socializare care pot declanșa tulburările alimentare
Poate vizionarea de postări pe rețelele sociale să ducă la o tulburare alimentară? Creatorii de conținut care „se focusează foarte mult pe cum am slăbit 10 kg în trei zile’’ și care fac videoclipuri de tipul ,,ce am mâncat într-o zi” printr-o nutriție foarte restrictivă „normalizează dietele care sunt clar declanșatori de tulburări alimentare”, spune psihoterapeuta Anca Carina Drăguș.
Aceasta mai spune că „număratul caloriilor este un declanșator foarte mare” pentru anorexie, deoarece poate să ducă la „body checks, momente când îți verifici diferite părți ale corpului în mod specific”. În videoclipurile de tip „ce mănânc într-o zi”, „rutina mea”, „cum să slăbești”, „o să vezi poze cu corpul” impun „un anumit standard și arată că trebuie să ne conformăm la acel standard”.
Există și alți „factori de risc, din mediu, din copilărie, prieteni, relația cu părinții – care pot să ducă la tulburări alimentare”, încheie psihoterapeuta.
La ce trebuie să fim atenți
Nu orice comportament care are la bază o grijă asupra alimentelor sau corpului înseamnă neapărat o tulburare alimentară, dar există anumiți factori care pot fi luați în considerare:
- Stres interior – dacă lucrurile legate de mâncare, ce conține fiecare masă, orele când mâncăm, planificatul acestora, „tot ce ține de cum arătăm, de ce haine probăm” provoacă o stare de suferință;
- Gânduri obsesive în jurul subiectului – „la cum arăt, la kilograme, la ce e corect și ce nu e corect, reguli foarte stricte în jurul mâncării și în jurul sportului care nu sunt date de medic”;
- Funcționarea în viața de zi cu zi – dacă „te încurcă și cum te-ai comporta în mod normal, activitățile sociale, nu mai poți să mănânci la un restaurant, trebuie să mănânci înainte ce știi tu, ce e corect sau să alegi restaurantul, să te uiți la meniu”;
Dacă nu există probleme medicale care să necesite o anumită grijă, „nu este normal să ai un întreg proces în jurul mâncării”, mai spune Anca Carina Drăguș.
Persoanele care suferă de tulburări alimentare nu „o să recunoască’’ acest lucru, deoarece face parte din tulburare, spune psihoterapeuta. Este nevoie de „terapeut sau intervenție de specialitate când observi că tu nu poți să repari ce-ai vrea să repari’’ sau dacă oamenii din jur observă caracteristicile de mai sus.
Posibilitatea de recidivare este constantă, dar „contentul de pe social media care este foarte problematic” poate duce mai repede la un episod. Totuși, prin terapie se învață anumite tehnici prin care „să ieși sau să ceri ajutor foarte rapid încât să nu se mai creeze problema de lungă durata, ci sa fie un relapse scurt”, încheie psihoterapeuta.
Cum trebuie abordat procesul de slăbire?
Pe lângă diete minune, pe rețelele sociale oricine își poate spune ce dorește – de la nutriționist la specialist. Medicul specialist în nutriție sportivă Șerban Damian spune că oamenii caută răspunsuri rapide, în care au încredere, și trec la următorul videoclip, fără să se întrebe dacă ce au ascultat este adevărat sau nu.
Acesta recomandă o oarecare responsabilitate online, când vine vorba de încrederea oferită creatorilor de conținut. Spune că ,,trebuie să te uiți un pic la background-ul lui: a făcut o facultate, a făcut un colegiu, are niște studii sau pur și simplu vorbește frumos și are niște păreri”. Persoanele needucate sau cei ,,disperați care nu mai găsesc soluții sau vor o soluție foarte rapidă și, eventual, spectaculoasă” vor avea o șansă mai mare să folosească aceste recomandări de așa-zise „diete sănătoase”, spune Șerban Damian.
Slăbirea înseamnă deficit caloric, înseamnă să mănânci mai puțin decât consumi prin activitate curentă. Dacă n-ai făcut acest deficit caloric, orice alt truc, de orice fel, nu va avea niciun impact asupra siluetei tale, asupra greutății și mai ales asupra metabolizării grăsimii - Șerban Damian, nutriționist
Restricția excesivă care duce la înfometare ,,nu face decât să-ți crească nivelul de frustrare. Vezi niște rezultate care apoi nu se mențin, după care compensezi mâncând diverse lucruri nesănătoase pentru că ai trecut printr-o perioadă în care te-ai frustrat și vrei să te recompensezi’’, încheie Damian.
Dietele de pe TikTok
Pe rețelele de socializare circulă videoclipuri cu diete minune sau persoane care au slăbit un număr mare de kilograme într-un timp foarte scurt. Un exemplu este „Dieta cu cartofi și iaurt – te ajută să slăbești până la 5 kilograme în 3 zile”, are peste 200.000 de vizualizări și a fost postată de contul „Leacuri străbune”. Dieta aceasta a avut o perioada de popularitate la finalul anului 2024 și se presupune a fi un „plan alimentar” care „oferă senzația de sațietate și furnizează necesarul zilnic de calorii”. Practic, pe parcursul a trei zile, persoana care urmează această dietă trebuie să mănânce dimineața, la prânz și seara cartof fiert și/sau un pahar de iaurt.
Autoarea dietei nu a răspuns solicitării Școala9 de a discuta despre dieta sa virală. Medicul Șerban Damian a explicat însă ce răspuns are corpul uman la acest tip de restricții alimentare.
„E o dietă de înfometare, cartofii nu au multe calorii, mai ales dacă îi fierbi. Iaurtul, dacă e slab, nu are multe calorii”, spune nutriționistul Șerban Damian. Dar „dietele astea de 3 zile, 5 zile, nu au nicio legătură cu realitatea. Dacă mănânci câteva zile puțin, pur și simplu nu o să mai ai atâta glicogen muscular, nu o să mai ai conținut intestinal”, iar pe cântar se vede ca o scădere în kilograme.
Damian mai adaugă că pe termen lung, genul acesta de diete restrictive nu oferă toți nutrienții de care are nevoie corpul uman. Doar pentru că se poate supraviețui o perioadă, dacă ,,vrem să fim sănătoși, să prosperăm, să trăim până la 100 de ani, să facem activitate fizică, să prevenim boli”, soluția nu este această dietă de maxim 1.000 de calorii pe zi.
Damian spune că este ,,o dietă restrictivă serioasă și în două săptămâni poți să scazi (în greutate, nr.) și 5 kilograme, dar nu înseamnă neapărat că este o soluție de termen lung”.
O creatoare de conținut din Rusia, cunoscută la nivel global, care promova pe rețelele de socializare o dietă bazată pe fructe și legume crude a murit în 2023, iar apropiații susțin că ar fi murit de înfometare. Deși cauza morții nu a fost confirmată, prietenii spun că ,în ultimii șapte ani, Samsonova a mâncat doar jackfruit și durian. Pe Instagram, tânăra avea 40.000 de urmăritori și posta videoclipuri prin care promova dieta raw vegană.
Tulburări alimentare
Există, potrivit manualului de diagnostic, trei tulburări alimentare principale la adulți: anorexia, bulimia și tulburarea de alimentare compulsivă. Fiecare are propriile caracteristici, dar toate au alimentația în centrul atenției.
