Ore pe întuneric, în frig și cu alarme de atac aerian. Noua realitate în școlile cu predare în limba română din Ucraina. „Ne întoarcem în Evul Mediu”

Zinaida Pinteac este profesoară de geografie și biologie la școala din Frumușica Veche, regiunea Odesa. Este un sat locuit de vorbitori de limba română din sudul Basarabiei istorice. În 2018, în semn de apreciere pentru contribuţia personală avută la promovarea şi conservarea educaţiei în limba română, şeful statului român Klaus Iohannis i-a conferit ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. În 2014 a primit de la președintele Traian Băsescu Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Comandor.

Între timp, proiectele pentru promovarea culturii române sunt pe planul doi pentru profesoară, din cauza războiului. Primează siguranța elevilor ei care zilnic aproape trebuie să meargă în adăpostul antiaerian. 

„După pandemie părea că în anul curent va fi mai ușor, că școala va funcționa în regim normal, însă a venit războiul. Uneori intrăm dimineața în clasă și  auzim imediat alarma antiaeriană. Închidem școala și mergem să ne ascundem în adăpostul care se află la 250 de metri. Stăm acolo uneori 4-5 ore. Pe 15 noiembrie, când Rusia a lansat peste 100 de rachete asupra teritoriului ucrainean, am stat de la ora 12 până la ora 17 în subsol”, a povestit pentru Școala 9 Zinaida Pinteac.

Foto: Copii care se joacă în adăpostul antiaerian

Școală fără curent electric

După 15 noiembrie, în satul Frumușica Veche, este energie electrică doar din când în când. Dacă locuitorii erau stresați până atunci de urletul sirenelor, acum, când alertele antiaeriene nu mai funcționează, se simt și mai dezorientați. 

„În satul nostru nu funcționează stabil niciun operator de telefonie mobilă, niciun operator de Internet, nimic. Deseori suntem izolați total de lume. Nu am avut curent electric miercuri, joi și vineri. A apărut noaptea doar pentru 4 ore, până la 7 dimineața. După prima lecție a fost întreruptă energia electrică, nu aveam nicio legătură cu nimeni și am luat decizia să trimitem copiii acasă. Și bine am făcut”, spune cadrul didactic.

A doua zi avea să afle că în întreaga țară era alerta antiaeriană, iar ei nu știau nimic de asta. „Parcă ne întoarcem înapoi în evul mediu”, mai spune Zenaida Pinteac.  

70% din regiune nu are energie electrică în urma atacurilor cu rachete ale Rusiei.

Foto: Zinaida Pinteac și elevii săi

„Pun cărțile deoparte și cuminței se retrag din clasă de teama rachetelor”

Elevii Zinaidei sunt foarte stresați din cauza noii situații. „Noi am văzut de toate în viață, însă copilașii nu înțeleg prea multe. Îi observ supărați. Sărmanii, ei lasă totul, pun cărțile deoparte și cuminței se retrag din clasă de teama rachetelor. Sunt dominată deseori de niște sentimente de durere. Nu știu cum să descriu această realitate atât de complicată”, povestește cadrul didactic. 

O copleșesc și perioadele în care stau în buncăr. „Am stat cu ei în acea încăpere în întuneric, aveam lumină doar de la ecranele telefoanelor mobile ale copiilor. La adăpost nu avem generator de curent electric și, ascunzându-ne de riscul unor bombardamente, ne priveam unii pe alții în bezna subsolului și ne întrebam când oare se va termina această urgie. Bine că a durat doar jumătate de oră această alertă”, arată Pinteac.

Foto: Elevii se întorc de la adăpost la școala Frumușica Veche

Profesoara Zinaida Pinteac din Odesa este îngrijorată și de calitatea învățământului. „Am avut doi ani de pandemie și acum aproape un an este război. Deci, sunt trei ani de greutăți. În urma educației online copiii au rămas mult în urma programului, acum încercăm să recuperăm, dar au venit alte probleme mult mai mari. Totuși, stând în adăposturi mă gândesc că este și bine că interacționăm cu elevii direct, discutăm cu ei, ceea ce era imposibil în perioada pandemiei”, menționează  Zinaida Pinteac.

„Copiii par înțelepți și maturi, necorespunzător vârstei”

„Procesul de învățământ a fost afectat de lipsa căldurii, de întreruperea energiei electrice, de nesiguranță. În acest context, copiii par înțelepți și maturi, mult mai organizați, uneori necorespunzător vârstei”, menționează pentru Școala 9, și Tatiana Tutunaru Bârzu. Este profesoară de limba română și de geografie la școala medie din Probotești, regiunea Cernăuți, localitate situată în apropierea frontierei cu România.

Cadrul didactic este uimit de autoorganizarea elevilor și disciplina lor când este vorba de retragerea tuturor în adăposturi, elevii sunt mult mai responsabili ca până la război. „Din păcate, școala nu mai este cum a fost. Nu mai avem o serie de activități tradiționale. Există alte priorități la nivelul statului acum”, explică profesoara.

Pandemia și războiul au creat foarte multe probleme instituțiilor de învățământ. „Sunt elevi cu o copilărie furată, lipsiți de multe lucruri elementare. Am învățat să lucrăm online și după ce am revenit la școală a apărut războiul – o provocare și mai mare pentru toți. Îi observ pe elevi afectați psihologic, dar și pentru noi, cadrele didactice, este un șoc ce se întâmplă în statul nostru”, explică Tatiana Tutunaru Bârzu.

Foto: Tatiana Tutunaru Bârzu

„Limba moldovenească” într-un sat românesc 

În același timp, școlile cu predare în limba română se confruntă și cu alte nevoi. În regiunea Odesa, lipsesc unele manuale pentru clasele cu predarea în „limba moldovenească” –  așa este numită de către autorități limba română în regiune. Au făcut mai multe demersuri și cereri de a recunoaște inexistența acestui glotonim, moștenit din perioada sovietică.

„În clasa a 11-a nu avem nici un manual în limba maternă, lucrăm cu clasa românească după manualele în limba ucraineană. Sperăm că odată și odată se vor înțelege statele între ele și vom avea și noi, oficial, limbă română în sistemul de învățământ din regiunea Odesa”, spune Zinaida Pinteac.

Reforma învățământului ar interzice învățământ în limbile minorităților 

În regiunea Cernăuți, unde nu există problema „limbii moldovenești” în școli, reforma învățământului, care prevede ucrainizarea școlilor minorităților naționale, pare a fi pusă pe pauză. 

Legea Educației din Ucraina urmează să intre în vigoare la 1 septembrie 2023 și reduce dreptul la studii în limba maternă a reprezentanților minorității naționale.

Tatiana Tutunaru Bârzu susține că toate disciplinele, sunt în continuare predate în limba română, cu excepția limbii și literaturii ucrainene, iar discuțiile despre trecerea la limba ucraineană de predare au fost temporar sistate din motivul războiului.

„Poate autoritățile au uitat de noi sau poate că nu înțeleg eu ceva, nu știu. Deocamdată avem posibilitate să învățăm în limba maternă, dar nu știm ce va urma la anul”, spune profesoara. „Încă ne bucurăm de aceste drepturi și sperăm să le păstrăm în continuare. Multe procese au fost blocate și reforma învățământului pare a fi pusă pe pauză din motivul războiului.”