Țările din Asia și din Pacific domină topul PISA la rezultate. Asta se întâmpla și la edițiile anterioare ale testării. Experții vin însă și cu noi concluzii care ar putea ajuta România, o țară al cărei sistem de educație a fost subfinanțat cronic de ani de zile și care rămâne la rezultate mereu sub linie.
- România este pe locul 55 în acest an, cu scăderi în rezultate la toate domeniile analizate: literație, științe și matematică.
- Mai mult, a crescut la 38,5% (adică cam cu 5 procente) numărul elevilor români care nu ating nici măcar nivelul de bază la Științe, Matematică sau Literație. Adică aproape 40% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ce citesc și nu pot face operații matematice simple.
- Nu am reușit să creștem numărul celor care performează foarte bine - în 2022 aveam 5% dintre elevi de top, acum sunt 4.8%.
Programme for International Student Assessment - PISA este cea mai cuprinzătoare evaluare comparativă a elevilor de 15 ani la nivel global. Testarea cuprinde ca domenii matematica, literația și științele, care se rotesc periodic și cuprinde în jur de 90 țări. La ultima testare din 2025, ale căror rezultate au fost publicate acum, au participat 760.000 de elevi.
S-a răsturnat mitul țărilor „bogate și educate”
„Lumea nu mai este împărțită între națiuni bogate și bine educate și națiuni sărace și slab educate. PIB-ul pe cap de locuitor explică doar jumătate din diferențele de performanță. Cealaltă jumătate ține de politicile publice”, a explicat Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe în cadrul OCDE.
Acesta a dat exemplul Cambodgiei care, în 2022, era la baza scalei, cu cele mai slabe rezultate la Științe și apoi, în doar trei ani, și-a îmbunătățit scorul cu 34 de puncte. Față de 2017, când a început să fie testată, îmbunătățirea este de peste 50 de puncte, echivalentul a doi ani de școlarizare.
„La fel de important, alegerile politice bune și cheltuielile înțelepte sunt indicatori mult mai puternici ai rezultatelor învățării decât simpla sumă pe care țările o cheltuiesc per elev”, continuă expertul și dă exemplul aici al Luxemburgului care are cea mai mare finanțare per capita dintre toate țările (în jur de 27.000 de euro per elev), dar a scăzut la rezultate sub Irlanda, Franța și Italia care cheltuiesc mai puțin de jumătate din sumă pentru educația unui elev. România alocă o sumă cam de zece ori mai mică per elev decât Luxemburg.
Foto: Eli Driu
Schimbarea rapidă e posibilă
Expertul în evaluare Andreas Schleicher dă exemplul Turciei care și-a crescut performanța la Științe cu 18 puncte din 2022, iar în ultimii zece ani creșterea a fost de 65 de puncte. Mai sunt în această situație și Costa Rica și Slovacia, care au câștigat 30 de puncte în ultimii trei ani. Marea Britanie, de asemenea, a avut o îmbunătățire de 12 puncte.
Ce s-a întâmplat de fapt în Turcia, care are aproape 86 de milioane de locuitori și care cheltuie în medie 3,1-3,4% din PIB pe educație? România a alocat în acest an aproximativ 3% din PIB.
Oricum, țara cu care împărțim ieșirea la Marea Neagră se află într-un amplu proces de reformare a educației, arată rapoartele Eurydice.
Printre altele, au simplificat programa școlară cu 35% în urma unei analize de nevoi. Asta a însemnat că au tăiat din volumul de informație care „nu servea învățării de durată sau dezvoltării de abilități practice pentru viață”.
Apoi, a dezvoltat în 20 de provincii afectate de dezastre, cutremure și rate mari de migrație un program de recuperare la discipline de bază: matematică, turcă, științe, științe sociale și educație civică.
A lansat platforma Individuală de Învățare MEBİ pentru liceeni, care folosește un algoritm de învățare personalizat care monitorizează parcursul fiecărui elev, detectează lacunele individuale și oferă materiale adaptate. Scopul este pregătirea pentru intrarea la facultate.
Au început un program de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale axat pe competențe precum fluența în citire, înțelegerea textului, scrisul și matematica.
Au investit în programe de învățare a științelor și s-au introdus testări periodice ca să se poată interveni acolo unde sunt probleme de învățare.
Mai mult, în 2024 au înființat o academie de pregătire a cadrelor didactice în care studenții ce urmează să fie profesori trec printr-un program intensiv de teorie și practică.
Mai multe școli egale, nu mai multe școli foarte bune
„Ideal, ți-ai dori să atragi cei mai talentați profesori către cele mai provocatoare clase”, subliniază expertul OCDE. Acesta subliniază că în școlile dezavantajate e foarte probabil să existe și mai multe lipsuri de materiale și de personal, de aici nevoia ca aceste școli să fie și cele mai susținute.
În Islanda, Cambodgia, Finlanda, nu există o variație mai mare de 10% la rezultatele între școli. Adică cea mai apropiată școală de casă din aceste țări este, de obicei, și cea mai bună școală. În Olanda, în Bulgaria, în Germania, există peste 60% variație între școli. În România, diferența medie la rezultatele la științe între școli ajunge la 55%.
„Școala pe care o alegeți pentru copilul dumneavoastră contează enorm. Iar în dezbaterea publică, pe asta tindem să ne concentrăm. Dar nu ar trebui să uităm niciodată că pot exista variații uriașe în interiorul aceleiași școli. Calitatea profesorilor sau calitatea programelor pot varia mult. Mediul familial poate juca un rol în asta”, a mai explicat Andreas Schleicher.
Și Cambodgia a avut probleme de calitate a formării profesorilor și abandon școlar în rural, însă a pornit din 2007 o reformă care să schimbe asta. Țara investește 2,2% din PIB în educație, potrivit UNESCO, mai puțin decât România, la o populație similară - 18 milioane. Dar a început cu școli mai prietenoase pentru copii, a continuat cu pregătirea cadrelor didactice și stabilirea unor criterii profesionale clare pentru recrutare. Au crescut standardele la inspecții școlare, la pachet cu stimulente financiare pentru profesori. Ba chiar în pandemie a tăiat fonduri de la alte sectoare ca să mențină aceeași finanțare la educație și sănătate. A folosit stimularea financiară prin burse a elevilor, ca aceștia să vină la școală.
Ce au obținut? O creștere cu 45% în ultimii 30 de ani a copiilor care termină învățământul primar, au crescut cu 60% numărul școlilor din rural și treptat a scăzut și inechitatea, scrie UNESCO într-un raport.
Tehnologia care ne fură timp, atenție și creier
Au scăzut la nivel global abilitățile de literație, adică de înțelegere a unui text scris și capacitatea de a folosi informația din acest text în viața de zi cu zi. Dar nu vorbim doar despre rezultate mai slabe la elevii cei mai dezavantajați. Scăderea este și la elevii din familii înstărite.
„Acest lucru ne arată că ne confruntăm cu o provocare mult mai amplă decât simpla inegalitate socială. Ce este interesant este că tendințele în performanța la citire și tendințele în implicarea elevilor au mers mână în mână. Când elevii au devenit mai curioși să învețe lucruri noi, performanța la citire a tins să se îmbunătățească. Unde curiozitatea a scăzut, performanța a scăzut”, mai arată Schleicher.
Mai mult, nu e doar legat de pandemie, declinul la lectură era în scădere dinainte.
„Nu putem spune cu siguranță, dar nivelurile în scădere ale lecturii din plăcere și trecerea la lectura digitală, răsfoirea rapidă a rețelelor sociale, procesarea rapidă a informațiilor, pot fi cele care au compromis capacitatea elevilor de înțelege informația complexă”, spune expertul.
Există o corelație între rezultatele mai slabe și cât stau elevii la școală pe dispozitive pentru distracție, spune analiza OCDE. S-a schimbat mult și ce fac elevii online, arată testele PISA. De pildă, a scăzut procentul celor care creau conținut digital și s-au alăturat marei mase de consumatori de conținut digital.
Peste asta se așază și folosirea AI. Jumătate dintre elevi spun că îl folosesc la sarcini pentru școală. „Cu cât elevii dintr-o țară folosesc mai frecvent AI, cu atât țara respectivă obține un scor mai mic la PISA. Pentru trei din patru domenii de utilizare analizate de PISA, elevii care folosesc AI tind să aibă performanțe mai slabe decât elevii care nu folosesc AI.”
Explicația? „Învățarea este întotdeauna despre un efort cognitiv. Să gândești mai profund, să ajungi la întrebări mai bune poate accelera învățarea. Dar acolo unde IA oferă răspunsuri de-a gata și doar ușurează lucrurile, ea subminează învățarea.”
Schleicher continuă cu o comparație mai ușor de înțeles:
„Nu devii fit privind meciuri sportive. Devii fit făcând sport, investind efort. Învățarea nu este niciodată ușoară. Conexiunile cerebrale se formează întotdeauna atunci când investești efort. Din păcate, multe dintre instrumentele AI sunt concepute pentru a-ți face viața mai ușoară, nu pentru a te face să muncești mai mult.”
Specialiștii în educație nu au un răspuns ferm legat de interzicerea tehnologiei. „Rămâne o întrebare deschisă dacă interdicția este răspunsul corect sau dacă trebuie să ne dublăm investițiile în consolidarea alfabetizării digitale.”
Formula pentru rezultate mai bune într-o lume care pare tot mai sofisticată este rezumată de Andreas Schleicher dezarmant de simplu: „Un profesor interesat, o familie care te sprijină, un tânăr care știe că îi pasă cuiva de ceea ce învață și de cine devine.”
