Deși suntem în al doilea val de pandemie, doar în Europa înregistrându-se în total peste șapte milioane de cazuri, o lume întreagă pare că a ajuns la un consens: să țină cât mai mult școlile deschise - cu excepția focarelor.
Potrivit UNESCO, numărul elevilor care nu mergeau la școală la jumătatea lunii septembrie, aproximativ 692 de milioane, este mai mic față de cel care nu merge în prezent - 562 de milioane de elevi. Totuși, situația din prezent este departe de realitatea înainte de pandemie: în 2019, aproximativ 258 de milioane de copii nu mergeau la școală.
Ca să înțelegem în ce măsură vor putea rămâne școlile deschise și în România, în funcție de evoluția pandemiei, l-am contactat pe Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică și președintele Observatorului Român de Sănătate.
„Minimalizarea regulilor de igienă, de purtare a măștii, de evitare a aglomerațiilor este la fel de supărătoare ca un țânțar, doar că în această situație țânțarul transmite o boală infecțioasă cu risc foarte mare.“ - Vlad Mixich
Vlad Mixich spune că într-o astfel de pandemie există foarte multe variabile și nuanțe între necesitatea de a închide toate școlile sau a le ține pe toate deschise.
„Oricât de inteligente ar fi modelele matematice pe care le construiesc epidemiologii, (...) nu se poate face o predicție clară la ce nivel de deschidere a școlilor - total, parțial, pe scenarii galbene, roșii, verzi - va crește numărul de internări la terapie intensivă“, explică președintele Observatorului Român de Sănătate.
Consilier: autoritățile locale nu pot achiziționa tablete din fonduri europene
Într-un context epidemiologic incert, situația școlilor este la fel de confuză, afirmă Cristian Ghingheș, consilier local PLUS în Bacău - primul oraș în care s-au închis toate școlile. „În jurul a 1.400 de elevi din Bacău nu dispun de mijloacele învățământului online“, spune consilierul local, care atrage atenția că încă nu există o procedură aprobată oficial astfel încât autoritățile locale să poată achiziționa tablete sau alte dispozitive prin fonduri europene pentru elevii din medii dezavantajate. Pe 25 octombrie se vor putea abia depune proiectele pentru achiziții de tablete, containere sau echipamente sanitare.
Cristian Ghingheș mai reclamă că decizia închiderii școlilor nu este decisă la nivelul comunității școlare, în funcție de specificul ei, după cum au promis guvernanții. „Asta nu e descentralizare, ci doar pasarea responsabilității“, susține consilierul din Bacău.
„Eu nu am să te încurc“
De marți a intrat în scenariul roșu și Capitala. Asta înseamnă că toate unitățile de învățământ vor desfășura învățământ online cel puțin două săptămâni, după cum a transmis Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.
Însă până ca toate școlile să fie închise, 51 de unități de unități de învățământ preuniversitar funcționau deja în scenariul roșu. Una dintre acestea este Colegiul Național „Gheorghe Șincai“, unde predă și profesoara de matematică Silvia Mușătoiu. Colegiul a intrat în scenariul online din 9 octombrie, după ce trei elevi s-au infectat cu noul coronavirus în decurs de o săptămână.
„Suntem într-un scenariu normal pentru vremurile acestea. Nu e ușor. Nici pentru noi, nici pentru copii (…). E ca și când ți-ar spune în clasă: «Eu nu am să te încurc. Nu am să-ți fac probleme mai mari decât ai. Voi fi cuminte.»“, spune profesoara Mușătoiu, care adaugă că elevii o întreabă mereu când vor reveni în sala de clasă.
„Avantajul orelor hibrid este că în clasă ai totuși niște elevi pe care îi vezi, îi simți și care îți reglează în timp real lecția, ritmul. Avantajul orelor online este că îi ai pe toți într-un loc și ei se aud. Online putem purta discuții. Toți.“, mai explică cadrul didactic.
Am întrebat-o pe Silvia Mușătoiu cum au fost cele câteva luni în care a lucrat în calitate de consilier la Ministerul Educației, inclusiv în perioada de început a pandemiei.
„S-a lucrat foarte mult la diverse acte normative, pentru că era nevoie de suport legislativ pentru predarea online, pentru acoperirea unor aspecte care au apărut peste noapte. Oamenii s-au obișnuit să spună «dar unde scrie?» Mai puțin se merge pe bunul simț“, crede fostul consilier al ministrului Monica Anisie.
„A fost o viteză extraordinară. Din cauza acestei viteze au fost și greșeli (...), care s-au remediat ulterior, însă evident că presa… și în spațiul public se taxează de fiecare dată greșelile. Nu contează lucrurile bune și, oricum, acestea trec foarte repede ca fiind normale“, adaugă Silvia Mușătoiu.
Abia știau să folosească calculatorul, iar acum folosesc platforme de învățare
În ciuda faptului că cele 250 de mii de tablete nu au ajuns încă la elevii din medii vulnerabile și aproape un sfert dintre școli nu sunt conectate la Internet, din martie și până în prezent s-au făcut progrese în privința predării și învățării online, spune Șerban Iosifescu, cercetător în educație și președintele ARACIP (agenția care evaluează calitatea școlilor din România).
„În mult mai multe școli lucrurile sunt mai așezate în sensul în care mai mulți profesori și-au dezvoltat competențele pentru a face acest lucru (n.r. - predare online). Cunosc oameni care de abia știau să dea drumul la calculator, iar acum intră pe platforme de învățare, postează teme, inclusiv feedback și folosesc aplicații pentru video-conferințe“, explică Șerban Iosifescu.
Pe de altă parte, președintele ARACIP atrage atenția că pandemia produce un decalaj semnificativ între elevii din medii dezavantajate și cei majoritari. Pentru a combate acest fenomen este nevoie de programe de meditații sau de tutorare așa cum se practică în Marea Britanie sau în SUA.
*Podcastul Educația9 poate fi ascultat pe SoundCloud, Anchor FM și alte platforme de podcast. Montaj și Editare: Valentin Panduru, George Capoianu, Operator: Andreea Pietroșel
Podcastul Educația9 poate fi ascultat și pe Anchor.fm, Spotify, PocketCasts și alte platforme de podcast.
Cover Foto: pixabay.com
