Acum un an exista multă confuzie legată de statutul unui copil refugiat din Ucraina, audient în școlile din România. La acea vreme, nu existau manuale sau orice altfel de materiale didactice pentru copiii și adolescenții ucraineni. La doi ani de la izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, Fundația Terre des hommes România, organizație care are o activitate internațională în sprijinul refugiaților, a lansat un set de șapte manuale auxiliare și caiete de lucru în limba română pentru ucraineni.
Acestea vor fi distribuite organizațiilor neguvernamentale și comunităților ucrainene care oferă cursuri de limba română copiilor și adolescenților. Manualele sunt disponibile și în format electronic, pe site-ul Fundației, aici.
Primele șapte manuale, la 734 de zile de la izbucnirea războiului
Deși au trecut mai bine de doi ani de la izbucnirea războiului, manualele lansate de Fundația Terre des hommes România sunt singurele resurse de învățare de acest fel din țara noastră.
Manualele au fost create cu sprijinul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Agenției Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Refugiați și Swiss Solidarity, la inițiativa Fundației Terre des hommes România.
Inițiativa fundației a pornit din lipsa evaluării și a implicării efective a copiilor ucraineni care participă în calitate de audienți la cursurile școlilor din România.
„Metodologiile Ministerului Educației spun că într-o clasă pot exista maximum trei copii străini. Aceștia doar asistă la cursuri. Nu sunt evaluați și nu sunt implicați și simplul fapt că timp de patru ore pe zi ei ascultă lecții într-o limbă pe care nu o înțeleg, care este foarte diferită de a lor, face foarte dificilă integrarea lor în sistemul educațional”, explică Rodica Novac, Senior Protection Officer la Fundația Terre des hommes România.
Manualele, utile cu sau fără profesor
Structurate pe module tematice, manualele promit să dezvolte competențe de înțelegere, vorbire, citire și scriere în limba română.
Pentru aceasta, spre exemplu, într-unul dintre cele șapte manuale, regăsim dialoguri în contexte punctuale, cuvinte de bază, verbe conjugate, interculturalitate și expresii uzuale.
Ele conțin și spații libere care permit exersarea scrierii, dar și desene sau activități interactive, care încurajează joaca și fac învățarea mai ușoară, potrivit comunicatului de presă.
Manualele au fost testate la clasă de autoare și prioritizează noțiuni care sunt foarte utile învățării unei limbi străine, fără să includă prea multe de noțiuni de gramatică. „Fiecare lecție a fost adaptată în funcție de reacția copiilor la modul în care informația era prezentată”, susține Rodica Novac.
Cele șapte manuale auxiliare și caiete de lucru conțin transliterarea textelor în limba română cu litere chirilice, pentru a ajuta și la însușirea pronunției. Astfel, ele fi folosite pentru studiul individual, pentru învățarea limbii române fără profesor, dar și la clasă, de profesori care vorbesc ambele limbi.
Muncă multă, tiraj mic
Distribuite gratuit, manualele au fost multiplicate doar din donații. Până la momentul lansării oficiale, aproximativ opt mii de exemplare au ajuns la organizațiile neguvernamentale care organizează cursuri de limba română și în hub-urile educaționale din București, din Brașov și din Constanța.
„Au fost publicate într-un tiraj de 1.100 de exemplare fiecare, un număr foarte redus. Pentru noi ar fi foarte important dacă am putea să identificăm alți donatori ca să creștem tirajul acestor manuale. Ele sunt disponibile în format electronic, dar având în vedere numărul de pagini și conținutul destul de complex, preferabil ar fi să existe în format tipărit”, este de părere Rodica Novac.
„Numărul este nu atât de mare pe cât ar trebui la nivel național, dar e un punct de plecare extraordinar”, afirmă Felix Goldbach, inspector școlar pentru minorități în cadrul Inspectoratul Școlar al Municipiului București.
Rodica Novac a mai menționat și faptul că manualele vor fi disponibile inclusiv în Republica Moldova, acolo unde există o comunitate de ucraineni care dorește să învețe limba română.
Autoarele, o ucraineancă de origine română și o româncă de origine ucraineană
Fundația a căutat autorii manualelor după un criteriu: experiența de predare a limbii române ca limbă străină.
Autoarele, însă, au adus în proiect ceva mai mult decât experiența de predare. Angelica Stus și Maricica Ciubara s-au implicat și emoțional și au găsit în acest proiect un scop comun: acela de a face mai ușoară șederea refugiaților ucraineni în România.
„Simpla colaborare cu cele două autoare are o semnificație foarte mare, în primul rând din faptul că una dintre ele este ucraineancă de origine română, una este româncă de origine ucraineană și pentru noi a fost esențial nu doar faptul că ele aveau experiență de predare a limbii române ca limbă străină, ci și faptul că aduc parte din cultura și din sufletul lor în acest proiect”, povestește Rodica Novac.
„Ideile le-am căpătat de la elevii mei”
Angelica Stus este autoarea manualelor și caietelor de lucru pentru copii. De origine română, Angelica s-a refugiat din Ucraina în România, acum aproape doi ani, alături de cei doi copii ai săi.
Ea spune că sursele de inspirație pentru realizarea manualelor au fost experiența sa de voluntariat în educație, iubirea față de propriii copii și de elevii ucraineni.
Foarte emoționată, la evenimentul de lansare a manualelor, autoarea povestește că avea nopți în care nu dormea pentru a putea scrie cât mai repede manualele.
„Așa am lucrat jumătate de an. Să nu intru într-o depresie mă ținea gândul că eu trebuie să am loc de muncă, să lucrez și să am cu ce plăti chiria. Că sunt în chirie, nu sunt în casa mea”.
Timp de șase luni, manualele au fost o distragere pentru autoare de la ceea ce se întâmpla acasă, în Ucraina. „Plâng până în ziua de azi pentru tot ce se întâmplă acolo, dar cu manualele eu n-am avut timp să mă gândesc acolo”, povestește Angelica.
Dar Angelica n-a fost singură. În proces i-a fost alături fiica ei, Tina Stus.
„A muncit cot la cot cu mama ei la tehnoredactarea manualului, la corectură”, povestește Rodica Novac, cea care le-a fost alături autoarelor în procesul de redactare al manualelor.
Metodologia, partea cea mai grea
Cu o experiență de peste 10 ani în comunicare, Maricica Ciubara lucrează împreună cu mai multe organizații naționale și internaționale, dar și instituții ale statului român, pentru suportul cetățenilor ucraineni aflați în România. În ultimii ani, Maricica a predat limba română pentru integrare la peste 400 de adulți și 230 copii ucraineni, conform comunicatului de presă.
Pentru ea, cea mai grea parte din redactarea manualelor a fost metodologia. „Cea mai mare provocare a fost să identific informațiile potrivite și să găsim o metodologie potrivită. În spate stau niște studii, stau niște cercetători”, spune Maricica, coautoarea manualelor și caietelor de exerciții pentru adolescenți.
Din lipsa unui font care să imite scrisul de mână, unele texte au fost scrise manual. „Au fost scrise de mână, scanate, vectorizate și asta a presupus o muncă extraordinară”, povestește Rodica Novac.
De la imaginație la creație
Manualele nu sunt singurul sprijin pe care fundația l-a adus refugiaților ucraineni. De la debutul conflictului ruso-ucrainean, proiectele Fundației Terre des hommes România au avut ca beneficiari peste 22.000 de copii și adulți din București, Brașov, Constanța, Suceava și Baia Mare.
La sediul din București, acolo unde a avut loc și lansarea manualelor, vin săptămânal zeci de copii de toate vârstele și de mai multe naționalități.
„Copiii își dezvoltă propriile proiecte pe care le duc până la sfârșit. Întâi le imaginează, pe urmă le creează pe calculator, după care le pot materializa utilizând echipamentele care sunt aici”, spune Rodica Novac.
„Este un centru în care orice copil este binevenit”, mai adaugă ea.
La finalul evenimentului, fundația a invitat oamenii prezenți în sală să desprindă de pe panou un mărțisor realizat de copiii ucraineni și să-l considere suvenir. Bucățile de lemn, legate cu șnur de mărțisor, aveau gravate cuvintele preferate în limba română ale copiilor ucraineni.
Copiii au ales cuvinte ca „iubire”, „papanași” sau „bomboane”.
