Acum un an, elevii școlii gimnaziale din comuna Curcani, Călărași, au completat fișe de feedback în care au evaluat disciplinele studiate și interacțiunea cu profesorii de la clasă, după modelul propus de Ministerul Educației. „Dar mi l-am făcut în variantă electronică”, spune Viforel Dorobanțu, directorul instituției.
Copiii au dat note de la 1 la 5 pentru afirmații precum: „profesorul explică clar materia” și „sarcinile de lucru la clasă sunt interesante”. Iar directorul consideră că acest exercițiu l-a ajutat să înțeleagă cum își ține ora fiecare profesor și ce părere au elevii despre cum se desfășoară cursurile.
A ținut cont atunci și de răspunsurile celor de la clasa a V-a, unde s-a pilotat în 2021-2022 programul „România Educată”, inițiat de președintele Klaus Iohannis. Ei vor continua să învețe sub umbrela acestui proiect și în următorii trei ani de gimnaziu. Pe primul tocmai l-au încheiat.
Școala din Curcani se numără printre cele șase școli-pilot din țară înscrise în program și este singura de la sat care încearcă tehnicile noi de învățare și predare propuse în acest proiect. Din septembrie, toate cele trei clase de-a V-a vor începe pilotarea.
Directorul Viforel Dorobanțu (dreapta) a discutat în septembrie 2021 cu Radu Szekely, atunci secretar de stat în Ministerul Educației, acum consilier, despre programul-pilot
În toamna lui 2022, profesorii de aici voiau, între altele, să renunțe la teze, să înființeze o clasă cu profil sportiv și să organizeze un club de lectură, scrie Libertatea. Ce au reușit să schimbe până acum?
Teme pentru portofoliu la început de semestru
Renunțarea la teze este una dintre reușitele din ultimul an de la clasa a V-a înscrisă deja în program, explică directorul. Pe acesta l-a bucurat și vestea că tezele nu vor mai fi obligatorii în nicio școală, după cum a anunțat ministrul Sorin Cîmpeanu acum câteva săptămâni.
Elevii din Curcani au realizat portofolii la română și la matematică pentru finalul anului, astfel încât să primească note pentru întreaga activitate. Le-a plăcut mai mult să lucreze la acest portofoliu decât să susțină teze, mai spune Dorobanțu. „Temele le-au primit la începutul fiecărui semestru. Au făcut în orice format, nu neapărat pe hârtie, unele au fost în format video”, precizează el.
Miza: elevii să poată să se apuce de o meserie după opt clase
Crede că aceste schimbări sunt importante într-o școală pe care elevii o abandonează de obicei pentru că „părinții nu înțeleg că educația e necesară”. Părinții, de pildă, îi iau uneori cu ei când pleacă la muncă în străinătate, nu-i înscriu acolo la școală și îi aduc apoi aici în altă clasă, povestește directorul. De un an, abandonul școlar e mai ridicat la clasele primare decât la gimnaziu, mai spune el.
De aceea, vrea să creeze cu echipa lui „o școală mai apropiată de ce poate să înțeleagă copilul din 2022 de la Curcani, care nu e totuna cu cel de acum cinci ani de la București sau din Vaslui”. Amintește și că mulți dintre copii nu au părinții alături din cauză că muncesc în afară și că situația financiară a familiilor se zbate între precară și bună.
„Sunt convins că în multe școli e ca la noi, doar că noi am avut curaj să spunem: Hai să nu ne mai mințim, să încercăm să-i facem pe copii să iasă în stare să se apuce de o meserie dacă termină opt clase. Iar dacă termină un liceu, cu atât mai bine”.
Au început fizica cu un an mai devreme decât ceilalți colegi
Nici la fizică lucrurile n-au rămas ca înainte. S-au apucat să o studieze încă din clasa a V-a, cu un an mai devreme, și le-a predat-o chiar directorul folosindu-se de tehnologie, fiindcă au un calculator în clasă.
Ei văd că e necesar să știe câtă gresie trebuie să cumpere, să calculeze suprafața unei camere.
La rândul lui, profesorul de matematică lucrează cu ei pe calculator, însă își ține orele, mai ales când e vreme caldă, și în curtea școlii, ticsită de arbori. „Am adus disciplinele în viața reală”, povestește directorul. „Ei văd că e necesar să știe câtă gresie trebuie să cumpere, să calculeze suprafața unei camere”.
În plus, cei mai mulți profesori au schimbat programa ca să înțeleagă elevii mai ușor materia. De pildă, anumite noțiuni de gramatică le învață întâi la română și ulterior la engleză. „Profesorii de limbi străine erau obligați să predea ceva ce copiii nici în română nu știau”, mai explică directorul.
Când unii profesori refuză noul
Dacă ar fi să-și măsoare în procente mulțumirea față de realizările de până acum, directorul ar aproxima cam la 70%. Pentru că două din 16 cadre didactice nu au modificat programa. Profesoara de istorie, de exemplu, i-a răspuns că nu are ce să schimbe. „Eu i-am spus că mă bazez, totuși, pe ce scriu copiii în fișele de feedback: că ar fi bine să fie lecția mai atractivă, să avem conținuturi pe care să le înțelegem mai bine din filme și din cărți”, explică Dorobanțu.
Iar profesorul de biologie a mai rămas un an la catedră, pentru că nu și-ar fi depus la timp dosarul de pensie. Acum așteaptă un profesor nou cu o viziune proaspătă.
Cu doi ani în urmă, când le-a vorbit prima dată despre posibilitatea schimbărilor în instituție, mulți profesori erau reticenți. Treptat, însă, aproape toți s-au adaptat și au refăcut programa în beneficiul elevilor.
Pe lista succesului se află și un club de lectură la care cei de-a V-a participă online săptămânal. Își are rădăcinile în colaborarea cu asociații care încurajează lectura precum CSR Mindset și ACEDO. Clasa cu profil sportiv, în schimb, rămâne deocamdată un plan pe hârtie.
Directorul își dorește ca, în următorul an școlar, elevii de-a VIII-a să funcționeze în sistem blended learning, adică să facă și ore online. După modelul unui liceu din București, ar vrea să cheme adolescenții în clasă doar două sau trei zile pe săptămână, iar în celelalte să învețe de acasă, în online, ca să aibă mai mult timp pentru materiile de examen.
„Trebuie să recunoaștem că cei educați au de câștigat”
Cel mai important în perioada următoare, se gândește Dorobanțu, ar fi să monitorizeze felul în care elevii înțeleg noua împachetare a conținuturilor de la fiecare materie.
Programul „România Educată” a avut parte și de multe critici. Ce părere are, însă, directorul de la Curcani despre acest proiect în jurul căruia își reorganizează școala? „E un program frumos pe hârtie, doar că la nivel de implementare în școlile românești mai e de lucru”, spune Dorobanțu.
„Că e făcut de președinte sau de prim-ministru nu mai contează, important e să înțelegem odată că, dacă renunțăm la educație, renunțăm la tot. Așa le zic părinților”, spune el. „Trebuie să recunoaștem că cei educați au de câștigat și cei needucați au de pierdut”.
