Profesorii care îi învață pe elevi să recunoască știrile false. Când Harap-Alb e mogul de presă

Când este o informație relevantă pentru public? Cum este construită o știre și ce mesaj transmite? Cum deosebim o informație falsă de una adevărată? Sunt numai câteva din întrebările la care mulți dintre elevii de liceu află răspunsurile la orele de limba și literatură română. Asta pentru că în ultimii trei ani, zeci de profesori de limba română au introdus elemente de educație media la orele lor și îi ghidează pe liceeni să poată detecta singuri când au de-a face cu o știre mincinoasă, ajutându-i să-și dezvolte gândirea critică.

Prin educația media pe care o predau, profesorii au realizat că programa de la limba română este generoasă în exemple prin care le pot explica elevilor ce înseamnă să gândești cu capul tău și să nu te lași manipulat de diverse site-uri care vor să facă asta. Educația media a continuat și în pandemie, mai ales că fenomenul fake news a luat amploare.

Despre Moromete și violența domestică

Județul Suceava a fost unul dintre cele mai lovite județe de pandemie chiar în primele luni. Atât profesorii, cât și elevii erau debusolați de marea de informații care venea peste ei.

La Colegiul Silvic Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, două profesoare de română predau educație media, inserată în orele lor. Lidia Mîrzac este una dintre ele și s-a angajat să-i ajute pe elevi să gândească cu capul lor.

Au ajutat-o și textele literare. „De exemplu, la clasa a X-a, avem basmul lui Harap Alb și aici am făcut 3 redacții de ziar, o redacție al cărei patron era spânul, o redacție al cărei patron era craiul și una cu patron independent. Și fiecare redacție trebuie să facă un articol despre episodul de la fântână. Și fiecare a făcut articolul să țină partea patronului. Și de acolo am pornit discuția”, a spus profesoara. Tot la Harap Alb, elevii au fost puși să vadă ce drepturi prevăzute în Constituție i s-au încălcat personajului.

Una dintre cele mai interesante lecții a fost la „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu. „Am insistat foarte mult pe anumite elemente de discriminare, am discutat cu ei despre condiția Otiliei și am discutat despre drepturile femeii. Și atunci împreună am înțeles mai bine personajul Otilia. Până acum nu mă duceam cu elevii până acolo”, a spus profesoara.

Foto: Lidia Mîrzac

La o altă lecție, le-a adus imagini ale femeii de-a lungul timpului și le-a vorbit despre cât de mult au avut de luptat femeile pentru drepturile lor din prezent.

„Apoi la Moromeții, le-am adus filmulețe cu scena finală cu bătaia cu parul, când Moromete o lovește pe Catrina. După ce le-am pus și niște filmulețe mute, am discutat mult cu băieții, noi avem clase de băieți fiind la silvicultură. Apoi după orele astea ei au venit și ne-au provestit despre problemele de violență din familie”, a mai spus profesoara.

„Pandemia ne-a civilizat”

Despre pandemie a discutat cu elevii încă de la primele ore, mai ales de ce e important să respecte regulile pentru a se proteja.

„Unii dintre copii veniseră cu ideile astea că totul e o conspirație. Și am discutat despre faptul că era civilizat și înainte să porți mască dacă erai răcită, am discutat și că dezinfectantul se găsea și înainte, dar nu îl cumpăram și nu îl foloseam pentru că nu suntem suficient de civilizați. Am mai discutat că înainte ne îmbolnăveam de rujeolă, rubeolă, școlile erau pline de păduchi. De ce erau? Pentru că nu păstram distanța”, a povestit profesoara cum s-au desfășurat lecțiile pentru elevii ei.

După aceste lecții copiii au rămas cu ideea clară că regulile vor trebui păstrate și după ce trece pandemia, pentru că lucrul bun pe care l-a adus pandemia a fost să-i învețe să fie civilizați.

Cristina Hopp: „Învățăm copiii să verifice știrile, să aibă măcar două surse”

A doua profesoară de educație media de la liceul din Câmpulung Moldovenesc este Cristina Hopp. Pentru ea, educație media nu înseamnă numai pregătire pentru a lucra în media. „Înseamnă să-i seducem pe copii în timpul orelor de română sau de cultură civică sau limbi străine cu elementele media. Contextul actual s-a bazat mai mult pe decriptarea mesajelor, a știrilor false, pe etica în online și pe un fel de educație civică”, a spus profesoara de limba română.

„Cu toate că uneori am și eu reticențe cu privire la autorități, îi facem să înțeleagă că sunt singura sursă credibilă. Chiar de la început le-am spus că trebuie să ai încredere în cineva. Cred că față de prima perioadă, când erau o mulțime de știri false, acum au mai scăzut”, mai arată profesoara de limba română.

Dacă ar putea, ar introduce educația media pentru orice nivel de învățământ. „Copiii nu sunt fascinați de știri, ei sunt fascinați de senzațional, dar nu de știre ca atare. I-am pus pe copii să spună care a fost cea mai important[ știre dinainte cu o zi. Ei au venit cu știri despre vedete într-o prima fază, dar apoi au învățat ce e o știre adevărată. Învățăm copiii să verifice știrile, să aibă măcar două surse”, povestește profesoara cum a predat primele lecții.

Foto: Cristiana Hopp

„Copiii sunt extrem de afectați”

Cum pot fi folosite textele literare pentru educația media? „La clasa a XII-a poți să-i oferi copilului un text despre fake news și el să descripteze mesajul acelui text. Primul item de la bacalaureat presupune să răspundă la 5 întrebări care fac referire la text. Alt exemplu, la basm sunt diferite elemente de educație media care pot fi infuzate, de la elemente de psihologie până la lucruri de profunzime despre ce e etic și ce nu e etic”, mai spune Cristina Hopp.

Profesoara arată că cei mai afectați de pandemie sunt copiii, pentru că sunt puși în fața unor schimbări prea puțin explicate. „Eu am încredere mult mai mare în generația asta a copiilor de 16-17-18 ani decât în generația mea. Chiar dacă acum trec printr-o perioadă, nu neagră, dar printr-o perioadă extrem de grea. Dacă este cineva afectat în momentul de față, copiii sunt extrem de afectați și cred că se face extrem de puțin pentru susținerea lor emoțională”, spune dascălul.

În timpul lecțiilor de la română, profesoara le vorbește elevilor și despre drepturile omului și despre ce se întâmplă într-o societate democratică. Asta în funcție de autorii pe care îi studiază împreună cu elevii.

Din punctul meu de vedere, aproape toți scriitorii canonici sunt bărbați, reprezentativitatea femeii este zero. Nu trebuie să schimbăm canonul, dar putem schimba reprezentativitatea. Probabil literatura contemporană ar trebui să aibă o pondere mai mare, dar ea nu apare în programa de bacalaureat, și la un moment dat tu te transformi în profesor de bacalaureat.

La Iași, de la „figuri de stil” la etică

Profesoara Anamaria Ghiban de la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași găsește tot timpul contexte potrivite în conținuturile și în programa de limba și literatură română.

„Avem texte literare pe baza cărora putem discuta chestiuni care țin de educația media, deplasând discuția dinspre analiza literară în stilul «haideți să comentăm figuri de stil» spre concepția personajului, e corect din punct de vedere etic sau nu?”, a spus Anamaria Ghiban.

În pandemie, mai ales în modelul hybrid, în care învață acum elevii de la „Grigore Moisil”, orele sunt mult mai scurte, dar Anamaria Ghiban găsește tot timpul măcar câteva minute să discute și despre educația media.

Foto: Anamaria Ghiban

„Este important să facem în continuare acest lucru, pentru că dincolo de competențele pe care încercăm noi să le dezvoltăm la limba și literatura română, elevii ăștia trăiesc într-o societate, într-o realitate care îi înconjoară și e foarte important să fie educați media. Pentru că sunt bombardați din toate părțile cu mesaje de tot felul, trebuie să știe de unde să se informeze”, a mai spus profesora.

Elevii au devenit vânători de știri false

Monica Halaszi, de la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, este printre primii profesori care au predat educație media în urmă cu 3 ani. Pandemia a obligat-o să mute ora de limba și literatură în online și să folosească mai multe resurse media decât până acum. Anul acesta predă la două clase de clasa a IX-a, unde programa de limba și literatura română îi oferă profesorului o mare libertate de mișcare printre conținuturi.

Învățăturile ei au început să dea roade, pentru că elevii ei au identificat o știre despre relația dintre COVID și antenele 5G, o știre pe care au cercetat-o și au venit cu argumente că este falsă. Săptămâna trecută a discutat cu elevii despre textul jurnalistic și le-a vorbit despre cele cinci conceptele fundamentale necesare în decriptarea mesajului media: autorul, formatul, audiența, conținutul și scopul. Iar la această lecție a deconstruit câteva articole care dezinformau.

Foto: Monica Halaszi

Tema pe care au primit-o a fost să identifice în media românească texte jurnalistice care dezinformează, care trunchează, care scot din context un fapt sau o afirmație și am fost surprinsă să constat că și-au asumat rolul de vânători de astfel de mesaje. Mai mult, au fost elevi care au prezentat diverse știri sau articole despre pandemie și despre noul coronavirus pe care le-au demontat, aducând argumente solide în acest sens.

Platformă specială pentru predarea educației media

Programul de educație media dezvoltat de Centrul pentru Jurnalism Independent a fost adaptat la situația pandemică, iar în perioada stării de urgență și de alertă a fost ținut online. „În momentul de față, lucrăm la o platformă de predare online a media literacy și sperăm ca la începutul anului viitor să fie disponibilă o platformă de training pentru profesori”, spune Cristina Lupu, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, care coordonează proiectul de educație media din școlile românești. În acest fel, mult mai mulți profesori de română, dar și de la alte discipline, vor putea participa.

În perioada 26-30 octombrie este Săptămâna Globală UNESCO a Educației Media, care anul acesta are ca temă imunizarea la dezinformare. Ca urmare, CJI a organizat mai multe cursuri pentru profesori prin care aceștia au învățat mai multe despre știri. „Noi ne-am gândit să le dăm profesorilor instrumentele prin care ei să facă o oră în care să discute despre media și despre știre. Pentru că scopul nostru nu e să-i facem pe elevi să scrie știri, ci să înțeleagă cum este construită o știre, pentru că dacă înțeleg cum e construită o știre, vor reuși să facă disecție pe orice tip de mesaj care ajunge la ei”.

92 de profesori, dintre care 38 de limba și literatura română, au participat în ultimii trei ani la programul CJI.