Profesorii de informatică cer ore de programare și algoritmi la toate clasele de liceu, inclusiv la uman. Consilier școlar: „Nu trebuie să fim toți programatori”

Într-o scrisoare adresată ministerului, dascălii, împreună cu Asociația patronală a Industriei de software și servicii (ANIS), solicită ca programarea să fie inclusă în trunchiul comun al claselor de liceu. Trunchiul comun este acea zonă „comună” a disciplinelor școlare, cu un minim de ore, indiferent de profil sau specializare.

„(...) Facem un demers către MEN, să acorde importanța cuvenită informaticii în examenele de sfârșit de ciclu de învățământ și în trunchiul comun al planului cadru”,  au transmis profesorii, potrivit Edupedu.

Scrisoarea lor se referă în special la planurile-cadru pentru clasele de uman și cele de la filierele vocaționale, care nu cuprind ore de informatică, ci doar de tehnologia informației. Dascălii cer, de asemenea, ca programarea să fie inclusă în examenul de Bacalaureat.

Elevii nu ajung la un nivel adecvat de competențe digitale

Este a doua oară când profesorii de informatică și Asociația patronală a Industriei de software se adresează ministerului cu această propunere. Prima dată a fost în ianuarie anul trecut, când ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a încercat să modifice programa școlară de liceu lansând noi planuri-cadru în dezbatere publică. Cîmpeanu le-a retras însă în scurt timp după ce a primit prea multe propuneri. Această amânare a făcut ca elevii care au intrat în clasa a IX-a în toamna lui 2021 să învețe după vechile planuri-cadru, din 2009. Planul-cadru este acea listă de discipline, cu numărul de ore aferente, pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a.

În adresa de-atunci, pe care o susțin și acum, asociația profesorilor și cea a industriei de software își argumentează propunerea de introducere a orelor de programare prin faptul că România nu are suficienți specialiști IT.

Profesorii cred că inclusiv elevii care studiază la profilele uman și vocațional au nevoie de programare, nu doar cei care învață la real, pentru că „IT-ul devine parte esențială din toate industriile”, indiferent de profesia pe care și-o aleg.

În plus, adaugă semnatarii propunerii, dacă elevii nu studiază programare în liceu, vor avea șanse mai mici să ajungă la un nivel de competențe digitale adecvat.

„Oricine are nevoie de puțină programare”

„Cum să facem o lume digitalizată dacă noi nu școlim în sensul ăsta?”, spune pentru Școala 9 Emil Onea, vicepreședintele Uniunii Profesorilor de Informatică din România.

Profesor la Colegiul Național „Unirea” din Focșani, județul Vrancea, Onea arată că introducerea unei ore de programare la liceu înseamnă doar o continuare a cunoștințelor pe care elevii le dobândesc deja în gimnaziu.

Din 2017, elevii din clasele V-VIII studiază informatică și tehnologia informației o oră pe săptămână. Ei învață cum să folosească diverse programe pe calculator, editoare grafice 2D și 3D, algoritmi și să creeze ei înșiși niște aplicații simple.

„Gândiți-vă că și cei care termină uman și fac Dreptul sau Medicina au nevoie de puține cunoștințe de programare. Oricine are nevoie de puțină programare, cum are nevoie de matematică. Mai degrabă ai nevoie de informatică decât de matematică”, crede dascălul.

Deși propunerea asociațiilor a fost de a introduce în programă o oră distinctă, Emil Onea simte că se poate ajunge la un compromis: actuala oră de TIC să fie împărțită și completată cu algoritmi și informatică.

„Cred că e o soluție care nu ar afecta prea mult curricula”, spune el.

Elevii vor mai degrabă un opțional

Elevii, pe de altă parte, nu văd o idee bună în această propunere. Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, crede că programarea nu are ce căuta ca materie obligatorie în trunchiul comun de liceu, ci mai degrabă ca una opțională, acel CDȘ - Curriculum la Decizia Școlii, pentru ca elevii să aleagă singuri dacă vor sau nu să o studieze.

„Trunchiul-comun ar trebui să îți ofere posibilitatea să dobândești competențe de bază în mai multe domenii diverse, inclusiv Informatica, ce ar trebui să ofere fiecărui elev competențe digitale de bază, deoarece trăim deja într-o lume aproape complet digitalizată. Totuși, de la competențe digitale de bază și până la competențe de programare este o discuție foarte lungă”, a declarat Robert Avram pentru Școala 9.

Nepotrivit pentru un copil care are alte interese

Cora Aprozeanu, consilier psihopedagog la Școala „Emil Racoviță” din București, crede că ideea este utilă, dar tardivă. Ea spune că, pentru a studia programarea, un domeniu destul de dificil, un elev are nevoie de niște capacități cognitive deja bine dezvoltate, o gândire matematică ce se formează în școala generală.

„Copiii își aleg la liceu niște profile și specializări conform unor orientări școlare deja stabilite”, explică Cora Aprozeanu.

Ministerul nu ar trebui să transforme învățământul liceal într-unul „general”, adaugă psihopedagoga. Cunoștințele de bază ale copiilor se construiesc în clasele de gimnaziu, pentru că din clasa a IX-a să aleagă domeniul de care se simt atrași și pe care vor să-l aprofundeze.

„Mi s-ar părea că, pentru un copil care are alte interese, este ușor nepotrivit să-l pui să facă programare. Când își aleg un anumit profil la liceu, copiii sunt cumva orientați aptitudinal, au un profil psihoaptitudinal deja conturat și fac alegerea în cunoștință de cauză.” - Cora Aprozeanu, consilier psihopedagog

„E ca și când, în loc să-și ocupe timpul de liceu să învețe matematică și informatică, pe elevii de la profilul real i-aș pune să învețe limba latină. Nu toată lumea trebuie să se facă programatori, la fel cum nu toată lumea trebuie să se facă medici”, continuă psihopedagoga.

Noile planuri-cadru pentru liceu, din 2023

La sfârșitul lunii iunie, într-un interviu la TVR, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre trunchiul comun probabil din planurile-cadru de liceu. El a enumerat 11 discipline: Matematică, Limba Română, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, Sociologie, Logică și Filosofie.

Cîmpeanu a subliniat atunci că acestea vor fi „probabil” disciplinele din trunchiul comun, după viitoarele Legi ale educației, care se află încă în dezbatere publică.

Din varianta ministrului lipsesc religia, limbile moderne și sportul, materii care se regăsesc în planurile-cadru actuale.