1 din 8 oameni de pe Planetă trăiesc cu deficiențe de vedere. Dintre aceștia, 43 de milioane sunt nevăzători, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Prevenirea Orbirii. România se află pe ultimul loc în Europa, cu 2,7 puncte din 10, într-un clasament realizat de organizația UpCounsel, în ceea ce privește posibilitățile persoanelor cu handicap în țara respectivă. Cele mai mari punctaje au fost obținute de Regatul Unit și Spania. ,,În domeniul de accesibilitate, România este cel puțin cu 30 de ani în urmă față de alte state civilizate din Europa”, menționează Tudor.
„Totul pornește de la mentalitate. Nu poți să mergi la un primar pe care nu îl interesează și face doar chestii de imagine și a doua zi nu mai răspunde la telefon, lucruri care se întâmplă frecvent în România. Cu o mentalitate sănătoasă, cu respect pentru persoanele cu dizabilități, lucrurile vin de la sine”, spune acesta.
Un student nevăzător l-a inspirat să facă o schimbare
Tudor Scripor este artist și profesor. Întâmplarea face că Liceul de Arte Vizuale ,,Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, la care a învățat, să fie situat în apropierea Liceului Special pentru Deficienți de Vedere. Pe atunci, nu știa că avea să îmbine pasiunea pentru culori cu dorința de a face bine. După terminarea studiilor universitare - secția Iconografie din cadrul Facultății de Teologie din Cluj - a început să predea tehnici de pictură și restaurare.
Ani mai târziu, în 2012, la un atelier de pictură pe care îl ținea în Statele Unite, s-a înscris un student nevăzător. La final, acesta i-a reproșat că s-a înscris la cursul lui deoarece își dorea să afle mai multe despre culori, dar nu a reușit. A fost singurul moment din cariera lui Tudor în care a primit un feedback negativ, povestește el.
,,Nu am reușit să îl fac să înțeleagă conceptele de culoare, el nemaivăzând culorile niciodată. L-am întrebat dacă există un cod prin care nevăzătorii pot să le diferențieze. A spus că nu”.
Practic, pentru fiecare culoare, tânărul trebuia să scrie un cuvânt întreg. Acest cod nu este universal, termenul de culoare este universal. „Noi vedem culoarea roșu, la fel și un maghiar sau un englez. Mi-a spus că trebuie să scrie în fiecare limbă ce culoare este”.
A fost un moment de cotitură. Putea să depășească situația sau să caute o soluție pentru a face o schimbare. A ales a doua variantă. Știa de la bun început că nu va rămâne în SUA, așa că s-a întors în țară și a început să lucreze la dezvoltarea unui cod universal al culorilor. ,,Acest feedback nu m-a afectat profesional, dar m-a afectat emoțional. Puteam să aleg să trec peste și să dau uitării acest fapt sau să continui să creez ceva pentru oameni”, spune el.
Așa a luat naștere alfabetul care-i poartă numele - Scripor, completare a alfabetului Braille. În Braille sunt reprezentate cifre, litere, semne muzicale, semne matematice, nu și culori, spune Tudor.
O celulă Braille este compusă din șase puncte: două rânduri paralele verticale, de trei puncte. Celula Scripor este compusă din zece puncte în total: trei coloane, trei rânduri și un punct de orientare. Pozițiile punctelor sunt identificate prin numere de la unu la nouă, iar numărul 10 este alocat punctului de referință, ce are rolul de a poziționa corect celula. ,,Este practic completarea sau îmbogățirea alfabetului Braille și cu elementele de culoare”, menționează Tudor.
Etichete de haine cu etichete din Alfabetul Scripor și un abecedar tactil
Ca să își dezvolte invenția, a creat și o asociație. Treptat, din ce în ce mai mulți nevăzători încep să utilizeze acest cod în diverse arii. Astfel, pot să lipească etichete autoadezive cu codurile de culoare scoase în relief și le pot pune pe haine, pot alege șosete de aceeași culoare, pot să deosebească produse cosmetice sau să sorteze corect deșeurile. Etichetele pot fi lipite pe orice tip de obiect. ,,Asociația Alfabetul Scripor face eforturi pentru a aduce acest alfabet în mai multe domenii. Îl implementăm pe tot felul de obiecte care fac diferența”, explică el.
Pentru nevăzătorii din naștere a fost creat Abecedarul Tactil al Culorilor. Acesta prezintă culorile sub formă de asocieri cu obiecte din mediul înconjurător. Cartea este printată atât în Braille cât și în cerneală. Conține de asemenea un cod QR și un NFC.
Cu toate acestea, costurile sunt ridicate atunci când vine vorba de procesul de tipărire. Există imprimante speciale, la prețuri mai ridicate decât cele obișnuite. De aceea a fost creată și o variantă gratis a cărții, digitalizată.
,,Materialele sunt mult mai scumpe. Atunci am zis să creăm o aplicație gratis”. Odată descărcată poate fi folosită fără conexiune la internet. Aplicația este disponibilă atât pe IOS, cât și pe Android.
„Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”
Identificarea culorilor îți oferă siguranță, te ajută din punct de vedere psihologic, persoanele nevăzătoare devin mai independente, mai sigure în alegerile pe care le fac.
O lume în culori pentru o persoană care nu vede deschide ,,infinite posibilități și oportunități personale și profesionale”, spune Tudor.
Clujeanul a primit multe distincții la nivel internațional pentru invenția sa. În 2019 a fost premiat cu Medalia de Aur la Salonul Internațional de Invenții și Inovații de la Geneva, iar în 2022, la Conferința Internațională Education 2.0 din Dubai, a fost distins cu premiul „Outstanding Leadership Award”.
În 2020 a semnat și un acord cu Ministerul Educației pentru a introduce în școli acest alfabet.
În ciuda numeroaselor premii, spune că unul dintre cele mai fericite momente a fost anul trecut, în preajma sărbătorilor de iarnă, atunci când a trimis globuri de Crăciun accesibilizate unor copii cu deficiențe de vedere din județul Botoșani, astfel că ei au putut să și le aleagă în funcție de culoare.
,,Fiecare om are o poveste, fiecare atingere, identificare și recunoaștere a culorilor aduce o bucurie. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă”.
