Psihoterapeut, despre consumul de alcool la adolescenți: „Studiile arată că ajung dependenți mai ales cei care au început să bea de la 13-14 ani”

Psihoterapeut, despre consumul de alcool la adolescenți: „Studiile arată că ajung dependenți mai ales cei care au început să bea de la 13-14 ani”

Mai mult de un sfert dintre adolescenți spun că au început să consume alcool de la 13 ani sau chiar de mai devreme, arată o cercetare amplă a Organizației Mondiale a Sănătății. Psihoterapeuta Alina Ciupercovici a explicat într-un interviu pentru Școala 9 care sunt cauzele pentru care un adolescent începe să bea și în ce măsură o petrecere cu mult alcool, așa cum sunt cele din Vama Veche din aceste zile, își poate lăsa amprenta pe termen lung.

01.05.2022

de Bianca Vasile

25% din băieții și 20% dintre fetele sub 15 ani s-au îmbătat măcar o dată, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, realizat în 36 de țări pe o durată de 12 ani. Adolescenții români sunt peste media europeană la consumul de alcool și preferă berea, arată cercetarea. 

Pot însă petrecerile din adolescență să deschidă un traseu spre probleme grave cu alcoolul mai târziu? Alina Ciupercovici, psihoterapeut, formator și manager al Clinicii ALIAT Suceava, crede că da. Mai mult, „nu există consum sănătos de alcool la persoanele sub 21 de ani”, spune aceasta și dă mai multe sfaturi tinerilor care sunt acum pe litoral pentru a petrece de 1 mai. 

Alina Ciupercovici

„Alcoolul devine mecanismul de reglaj emoțional” 

De pe 1 mai se deschide sezonul petrecerilor și vedem adolescenți care umplu litoralul cu gașca. Vama are o convenție știută: acolo ne îmbătăm până nu mai știm de noi. Când pot deveni aceste petreceri „ale adolescenței” un pericol? 

În momentul în care se consumă foarte multe substanțe, aici incluzând. Ceea ce le-aș spune în legătură cu aceste petreceri este să fie atenți unul la altul. Dacă văd că prietenii lor consumă alcool sau alte substanțe, să nu-i lase sau dacă văd că are niște manifestări de intoxicație grave, să nu îl lase acolo. În cazul în care se întâmplă ceva de genul ăsta, să cheme ambulanța sau un adult care este cu ei. 

În al doilea rând, le-aș spune să nu amestece băuturile, să se hidrateze și să știe în permanență unde sunt, pentru că sunt foarte multe cazuri în Vamă când s-au înecat copiii, au plecat și nu s-a știut de ei, au fost găsiți la spital.  

Un tânăr care azi, la 15-16 ani bea în Vamă până la inconștiență, poate deveni un adult alcoolic? 

Studiile arată că persoanele care au devenit dependente de alcool, au început consumul în jurul vârstei de 13-14 ani, de obicei în cazul unor contexte sociale sau relații cu anturajul și că acest consum a devenit abuziv cel puțin o dată pe săptămână și încet, încet, din consumul abuziv s-a transformat într-un consum obișnuit. 

Deci răspunsul conform studiilor este că da, există un risc mai mare de a deveni alcoolici pentru că alcoolul devine mecanismul de reglaj emoțional.

Sunt părinți care spun „nu-i nicio problemă, bea și tu o gură de vin sau de bere”

Conform unui studiu OMS, foarte mulți adolescenți au raportat că au început să consume alcool dinainte de a împlini 13 ani. Care sunt cauzele sau situațiile de la care un adolescent devine dependent de alcool? 

O primă cauză este anturajul, foarte mulți adolescenți declară că au consumat alcool pentru prima dată sub influența anturajului și din dorința de a se integra, de a face parte dintr-un grup anume. A doua cauză, din perspectiva mea, este lipsa educației potrivite în ceea ce privește cauzele legate de consumul de alcool. Faptul că nu există politici sociale care să informeze corect asupra problemelor pe care le cauzează alcoolul asupra unei persoane în creștere.  

O a treia cauză cred că ar fi permisivitatea socială și uneori ceea ce văd în familie, adică faptul că părinții sunt consumatori, prietenii părinților, bunicii. Chiar de foarte multe ori, părinții, din dorința de a fi prieteni cu copiii lor, le spun „nu-i nicio problemă, bea și tu o gură de vin sau de bere”. Deci vorbim de permisivitatea și modelul parental. Următoarea cauză sunt conflictele, familiile în care sunt conflicte, care exercită această depresiune asupra adolescenților. 

O ultimă cauză, care îmi vine în minte, ar fi că într-un fel sau altul, adolescenții se gândesc că alcoolul îi ajută să-și gestioneze anxietatea și socială și emoțională și să-și controleze mai bine emoțiile. Cu toții știm că adolescenții au mai puține mecanisme de autoreglare decât un adult, iar atunci găsesc alcoolul ca fiind foarte ofertant în zona asta de control al emoțiilor. 

Ce este băutura pentru o persoană care a devenit dependentă? Ce reprezintă ea? 

În momentul în care vorbim despre dependență, vorbim despre instalarea unei trebuințe, a unei nevoi, iar alcoolul devine pentru persoana dependentă substanța care îl ajută sau o ajută să-și controleze sevrajul, să nu apară fenomenele de sevraj. Sevrajul fiind suma manifestărilor de rău fizic și psihic, pe care o persoană dependentă de alcool o poate trăi în lipsa substanței. 

Care sunt consecințele consumului excesiv de alcool? 

Pe termen scurt, efectele consumului abuziv de alcool sunt starea de euforie, dezinhibarea, obținerea rapidă a plăcerii, astea ar fi așa-zisele consecințe pozitive. Consecințele negative sunt starea de rău care apare după trecerea efectului consumului de alcool, intoxicația organică a corpului, de foarte multe ori creșterea agresivității, săvârșirea unor fapte de natură infracțională. 

Consecințele pe termen lung sunt îmbolnăvirea fizică și psihică a consumatorului, posibila instalare a dependenței de alcool ca problemă de sănătate vitală, pierderea familiei, contactului social, a cercului de prieteni, a serviciului, a calității vieții, izolarea socială și creșterea nevoii de servicii medicale și psihologice care să reușească să-l ajute pe omul respectiv să aibă o anumită abordare a acestei problematici. 

La un moment dat, aceste probleme se asociază cu altele de natură psihologică grave, ca depresia, anxietatea severă, schizofrenia, tulburarea bipolară. 

„Consumul de alcool lenevește creierul” 

Cum influențează alcoolul comportamentul unui adolescent? 

Cred că apar patru comportamente foarte vizibile. Adolescentul nu mai caută grupuri de prieteni și nu mai caută activități care să-l ajute să progreseze și începe să stea în prezența persoanelor care sunt consumatoare, iar asta îi poate limita foarte mult zona de desfășurare și de dezvoltare și psihică, și fizică și emoțională. Asta ar fi o primă consecință, având în vedere că adolescenții sunt foarte atrași de grupul de prieteni. 

A doua consecință ar fi ruperea comunicării cu familia, pentru că apar manifestări de furie, de agresivitate sau de retragere foarte puternică, ruperea contactului și a relațiilor sănătoase cu familia. 

O altă consecință pe care am observat-o foarte des este că la nivel fizic, consumul de alcool lenevește creierul. Creierul se așteaptă să primească recompense doar atunci când consumi alcool și asta îl face pe adolescent să nu mai obțină plăcere altfel, ci să consume din ce în ce mai mult. 

Un alt element grav ar fi asocierea și cu alte substanțe pe care adolescentul le consumă împreună cu alcoolul. Acesta devine mult mai susceptibil și mult mai deschis spre încercarea altor substanțe. Apare o anumită vulnerabilitate la adolescenții care sunt consumatori de alcool și deschidere spre consum.  

„Nu există consum sănătos de alcool la persoanele sub 21 de ani”

Cum poate scăpa un adolescent de această plăcere de consumare abuzivă a alcoolului? 

În primul rând, trebuie să nu mai consume. Dacă în grupul lor de prieteni există consumul de alcool repetat și că nu există nicio ocazie în care să fie activități fără consum, cred că ar fi înțelept să-și traseze niște reguli legate de grupul respectiv și să aibă perioade în care să nu consume.  

Din punctul meu de vedere, nu există consum sănătos de alcool la persoanele sub 21 de ani, pentru că până atunci se dezvoltă corpul și implicit creierul. Deci până atunci, orice consum, de orice fel, afectează în mod ireversibil creierul. Ei trebuie să-și propună zile în care să nu consume deloc, să reziste presiunii grupului de prieteni, chiar dacă grupul insistă, să spună „nu, eu astăzi nu vreau să consum”. 

Însă, dacă vor neapărat să consume, să se limiteze la o cantitate mică de alcool, adică la două unități de alcool pe zi și să se hidrateze foarte mult. 

(O unitate de alcool are între 8 și 13 grame de alcool pur și poate fi o bere de 330 ml, un pahar cu vin de 125 ml sau un shot de tărie de 40 de ml, n.r.)

„Noi avem foarte mulți adolescenți care vin la clinică” 

Ce înseamnă de fapt terapia unui adolescent alcoolic? Care este rolul părinților în această terapie? 

Terapia unui adolescent care are probleme cu alcoolul este legată foarte tare de terapia familiei și de terapia sistemică, pentru că adolescentul este parte a unei familii, el se dezvoltă în concordanță cu familia. Din experiența noastră, rezultatele cele mai bune sunt în momentul în care terapia se face atât cu adolescentul respectiv în mod individual, cât și împreună cu familia în cazul terapiei familiale. 

Totodată, funcționează și tratamentul rezidențial, adică lucrul cu adolescentul și cu familia împreună, pe module structurate pe o anumită perioadă de timp. Asta înseamnă terapia comprehensivă a unei astfel de probleme. Părinții ar trebui să fie conștienți că în momentul în care apare o problemă în interiorul familiei, indiferent de problemă, este mai ușor când întreaga familiei este implicată în rezolvarea ei.  

Adolescenții trebuie „să aibă mai multă încredere în ei că pot și fără alcool”

Care sunt sfaturile pe care le dați părinților dacă se află în situația de a avea un adolescent care este dependent de alcool? 

Atunci când apare o problemă a copilului tău, te simți foarte blocat, simți că ai eșuat ca părinte și dacă o să spui că ai problemele astea, o să fie și mai mare eșecul. Astfel, sfatul meu ar fi să nu se simtă blocați sau rușinați, să nu simtă ca este ceva ce nu se poate rezolva. Ei trebuie să spună „ok, este o problemă rezolvabilă, dar sunt niște pași pe care trebuie să îi urmăm”. Nu trebuie să lase această problemă să îi copleșească. 

Pe lângă asta, ar trebui să discute calm cu adolescentul, fără ceartă, fără să-i spună „ești alcoolic, ai probleme”, nu. Trebuie să-i spună „uite, am observat că în ultima perioadă bei mai des”, sau să-l întrebe ce se întâmplă cu el, ce se întâmplă în grupul lui, să-i cunoască prietenii. Pe lângă asta, e foarte important să fie atenți dacă discuțiile adolescentului au început să se învârtă în jurul alcoolului. 

Ce îi sfătuiți pe adolescenții, care abuzează de consumul alcoolului, să facă pentru a renunța la această plăcere? 

Să discute cu oameni care nu consumă alcool, atât de vârsta lor cât și cu adulți. Să se oprească din consum, adică să nu mai folosească consumul ca să-și gestioneze stările emoționale, să aibă mai multă încredere în ei că pot și fără alcool sau fără alte droguri. Și cred că e foarte important să aleagă încet-încet să facă lucruri care să ajute la dezvoltarea lor.  

Și faptul că se ridică din pat și își fac patul sau își fac curat în cameră ajută să te poți motiva să treci printr-o zi, chiar dacă au stări foarte grele. Și foarte important, să nu ascundă, să vorbească cu oamenii din jur. Noi avem foarte mulți adolescenți care vin la clinică în urma cerinței.  

Bianca Vasile

colaborator

Bianca este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, profilul filologie. Este pasionată de scris, citit și muzică, iar în viitor i-ar plăcea să urmez o carieră în jurnalism.

CUVINTE-CHEIE

alcool, dependenta alcool, alcool adolescenti, copiii care beau, sfaturi dependenta alcool, psihoterapeut, clinica aliat

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile