colaborator

Bianca Vasile

Bianca este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, profilul filologie. Este pasionată de scris, citit și muzică, iar în viitor i-ar plăcea să urmez o carieră în jurnalism.

Alte articole

Cancelarie

Profesorii români în țări cu cele mai mari salarii din Europa, solidari cu greva: „Nu e normal ca un licean să aibă bani de buzunar mai mult decât salariul unui profesor”

de Andreea Archip

„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație. 

30.05.2023
Literație

NABU, biblioteca digitală gratuită pentru îmbunătățirea literației copiilor

de Raluca Cristea

Mai bine de jumătate dintre români nu au citit nicio carte anul trecut, iar unul din trei nu a citit niciodată. În același timp, 97% dintre români folosesc un telefon mobil. De aici a pornit NABU, o aplicație mobilă gratuită cu cărți pentru copii, grupate pe niveluri de lectură - începător, mediu, avansat, expert. Astfel, părinții au nevoie doar de un smartphone, conexiune la internet și câteva minute în fiecare zi pentru a sprijini dezvoltarea literației copiilor lor. 

23.11.2024
Laborator

Editorial. „Normal” este un cuvânt toxic. Sau despre dizabilitățile noastre, la școală și în viață

de Cătălina Florescu

În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli. 

20.02.2024