Bianca este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, profilul filologie. Este pasionată de scris, citit și muzică, iar în viitor i-ar plăcea să urmez o carieră în jurnalism.
Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?
Șase elevi din clasa a XII-a povestesc cum a fost în izolare și cum s-au pregătit pentru Bacalaureat.
Sub 1% dintre copiii surzi ai României reușesc să ia examenul de Bacalaureat. Cu toate că primesc mai mult timp pentru rezolvare, subiectele nu sunt redactate de specialiștii în psihopedagogie specială și cunoscători ai limbajului mimico-gestual. Cu alte cuvinte, exercițiile de rezolvat rămân într-o limbă străină. Școala 9 a discutat despre normalizarea educației speciale cu specialiștii Marinela Axinte, Cosmin Costache și cu Bogdan Anicescu, interpretul mimico-gestual cunoscut pentru că a accesibilizat în pandemie mesajele Guvernului.