Bianca este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, profilul filologie. Este pasionată de scris, citit și muzică, iar în viitor i-ar plăcea să urmez o carieră în jurnalism.
„Aceasta este doar o soluție temporară”, este opinia unui director de școală din Arad, referindu-se la proiectele finanțate generos pentru abandonul școlar. Are elevi din familiile marilor oameni de afaceri din agricultură, dar și elevi de la orfelinat. „Când vin la școală, primul lucru pe care îl fac este să mă uit la mâinile lor”, mai spun profesorul care prin proiecte europene caută să-i țină în bănci pe elevii care îi eroizează pe tinerii care pleacă la muncă în străinătate. Ce funcționează de fapt, din experiența ultimilor ani?
În mai puțin de două luni termin primul an din cei doi ai programului Teach for Romania și, coincidență sau nu, să intru în această comunitate m-a expus la tot felul de provocări de creștere, care de care mai interesante. Una dintre ele a fost și atelierul de amenajare a spațiului coordonat de minunata Maria Gheorghiu de la OvidiuRo, un context care a adus în sala Licuricilor din Orășeni-Deal atât colege de-ale mele din Teach, cât și reprezentanți ai inspectoratului școlar și colege educatoare din Ucraina.
În urmă cu patru ani, mai mulți activiști din ONG-uri care lucrau cu copii din grupuri vulnerabile acuzau profesorii din Brăila că nu-i înscriu la Evaluarea Națională pe acești elevi, ca să nu strice media pe județ. Atunci 36% dintre elevii de clasa a opta nu erau înscriși la examen. Acest lucru a fost numit „fenomenul Brăila”. Anul acesta, numărul celor care nu s-au înscris la examen este la jumătate decât acum patru ani, dar Brăila se menține în top, cu o rată de promovare de 91%. Cătălin Canciu, inspector școlar general în Brăila, a explicat pentru Școala 9 care consideră că sunt motivele.