Bianca este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, profilul filologie. Este pasionată de scris, citit și muzică, iar în viitor i-ar plăcea să urmez o carieră în jurnalism.
200 de elevi din România și din Republica Moldova au învățat să se pună în papucii celorlalți, într-un proiect al ONG-ului Terre des hommes. Jocurile au fost principala metodă folosită pentru prevenirea oricărei forme de violență. „Au rămas în spate sau au ajuns în față bazat pe lucruri pe care nu au cum să le controleze: dacă există sau nu bani în casă, faptul că ești băiat sau fată, dacă ai mulți frați sau nu”, a explicat coordonatoarea proiectului.
„Ce facem cu școlile?” e o întrebare globală. Cercetătorii britanici le-ar deschide, alții le-ar mai ține închise o vreme. În condițiile astea decizia se mută la autorități, dar și aici abordarea diferă de la țară la țară.
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.