Bianca este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, profilul filologie. Este pasionată de scris, citit și muzică, iar în viitor i-ar plăcea să urmez o carieră în jurnalism.
Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Georgia, după ce guvernul a oprit procedurile pentru integrarea în UE. De altfel, au fost proteste aproape tot anul - în special tinerii au ieșit în stradă împotriva altor măsuri ale guvernului care îngrădeau drepturi. Acum rezistă de zece zile, în ciuda faptului că sunt atacați cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, bătuți de forțele de ordine și arestați. Elevii refuză să intre la ore în solidaritate cu ei. Am vorbit cu o activistă și o jurnalistă despre lupta încăpățânată de a ieși de sub umbra Moscovei a unei țări de doar 3,7 milioane de locuitori.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.