
Adina Rosetti este scriitoare, jurnalistă și co-fondatoarea De Basm (Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți). Și, nu în ultimul rând, mama Clarei și a lui Anton. A publicat mai multe volume de proză pentru adulți și pentru copii, iar în iunie i-au apărut „Povestea kendamei pierdute” (Ed. Arthur) și „Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda” (Curtea Veche Publishing). adinarosetti.ro

Niciunul dintre absolvenții de anul acesta ai Colegiului Național „Gheorghe Șincai” cu care a discutat Școala 9 nu a fost cu adevărat sincer în textul argumentativ de la examenul de Bacalaureat, după cum au mărturisit. Candidații au avut de scris dacă sunt sau nu de acord că oamenii ar trebui să fie recunoscători față de școala pe care au urmat-o, iar copiii s-au declarat de acord. Deși altceva ar fi vrut să scrie, s-au temut că vor fi depunctați de profesori. „Am învățat că în orice discuție despre școală trebuie să fii de acord cu ei”, a spus o fostă elevă.
De la 6% din Produsul Intern Brut la 15% din Bugetul General Consolidat pentru educație. Asta se tot promite de 20 de ani încoace. Nu a primit această alocare bugetară însă niciodată. Pe lângă Ziua Micii Uniri, la noi, pe 24 ianuarie se sărbătorește în lume Ziua Internațională a Educației. Un bun prilej să vorbim despre finanțarea acestui domeniu considerat prioritar.
REZOLVAT. Sărăcia, rușinea, tabuurile care învăluie menstruația au transformat un proces fiziologic normal într-un subiect despre care nu vorbim. Și dacă nu vorbim, ignorăm probleme reale: peste 400.000 de adolescente din România se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru ele, produsele menstruale devin un lux pe care nu și-l pot permite. Ce soluții sunt? Am discutat în al doilea episod din seria REZOLVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea asociației Pe Stop despre educația menstruală.