
Adina Rosetti este scriitoare, jurnalistă și co-fondatoarea De Basm (Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți). Și, nu în ultimul rând, mama Clarei și a lui Anton. A publicat mai multe volume de proză pentru adulți și pentru copii, iar în iunie i-au apărut „Povestea kendamei pierdute” (Ed. Arthur) și „Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda” (Curtea Veche Publishing). adinarosetti.ro

Un copil de 2 ani nu înțelege ce i se comunică sau se exprimă în majoritatea timpului cu ajutorul limbajului gestual. Nu se înțelege nimic din exprimarea unui copil de 3 ani. Un copil de 5 ani se bâlbâie, unul de 8 confundă literele și scrisul este dezordonat. Toate sunt situații necesită intervenția unui logoped. Într-un interviu pentru Școala 9, logopedul ieșean Andreea Năstase, a explicat ce înseamnă munca sa și de ce numărul celor care calcă pragul cabinetului ei a crescut în ultimii ani.
Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?