
Adrian Manea are un doctorat în matematică, citește și scrie cu pasiune despre educația științifică, îmbinată cu tehnologie, dar și cu literatură, filosofie și istoria ideilor. Este fondatorul Poligon Educational, prin care oferă lecții școlare și cursuri în format interdisciplinar. Îi plac jocurile, stilourile, creioanele și muzica tradițională a lumii.

Triști, stresați, obosiți. După doi ani de pandemie, elevii români simt că au o mai mare nevoie de înțelegere din partea profesorilor. Nu doar programul de la școală îi epuizează pe copii și adolescenți, mulți se implică și în activități de voluntariat, în proiecte sau au hobby-uri cronofage, astfel că sunt în priză și 10-12 ore pe zi. Școala 9 a vorbit cu psihoterapeuta Madeleine Negoiță despre cum poate un program bine structurat să îi ajute pe elevi.
Problema absenteismul școlar a fost rezolvată pentru moment în orașul Kumamoto din Japonia prin umplerea băncilor din școală cu roboți, în loc de elevi. Asta nu înseamnă că elevii nu mai merg fizic la școală, însă ei au și posibilitatea de a rămâne acasă și de a vedea în timp real orele de curs sau chiar de a interacționa cu ceilalți colegi, scrie publicația de știință ZME Science.
Școala a început de o lună și profesorii continuă să-și cumpere măștile din banii lor, cu toate că angajatorul ar trebui să le asigure, potrivit Codului Muncii. „E ca și cum ai beneficia de o diminuare salarială”, spun sindicaliștii din educație. Există o speranță: de pe 25 octombrie, școlile și primăriile vor putea depune proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și banii ar putea veni până la sfârșitul anului. Sunt eligibile cheltuielile făcute de la 1 august, condiția este să fie trecut clar în proiect momentul de la care se cere decontarea. Între timp, directorii de școli și profesorii sunt lăsați să se descurce. Sunt rare cazurile în care școlile au stocuri de măști, iar dacă au, le țin pentru situațiile de urgență.