În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.
La începutul anului, doi părinți din Bihor primeau o condamnare la patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, fiindcă și-au retras copiii de la școală și i-au înscris pe o platformă internațională de învățământ la domiciliu. Cazul a ridicat problema legalității homeschoolingului în România, lăsat într-o zonă gri. Fără să existe o statistică oficială, sute de familii din România au ales să-și educe copiii acasă. Două mame au povestit pentru Școala 9 experiența lor.