„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Campanie susținută de BRD Groupe Société Générale. Când totu-n jur e smart, de ce n-ar fi și hainele, se întreabă Victoria Dănilă, mama unei fete de 10 ani care și-ar fi dorit să aibă parte de așa ceva când fiica ei era nou-născută. Victoria a născut prematur, astfel că fiica ei a trebuit să fie monitorizată permanent o perioadă. Asta a adus stres și îngrijorări, care ar fi putut fi evitate cu ajutorul proiectului pe care ea îl dezvoltă acum - Minodora, o colecție de haine care monitorizează temperatura corpului, respirația și ritmul cardiac pentru copiii între zero și șapte ani.
„Că e făcut de președinte sau de prim-ministru nu mai contează, important e să înțelegem odată că, dacă renunțăm la educație, renunțăm la tot”, spune despre proiectul „România Educată” Viforel Dorobanțu, directorul școlii din comuna Curcani, Călărași. Acesta explică, pentru Școala 9, care sunt reușitele din ultimul an la clasa a V-a, unde a început pilotarea și cum e să fii singura școală de la sat parte din program. Elevii lui au experimentat deja educația fără teze și orele de matematică în curtea școlii. Numai doi din 16 profesori au fost reticenți la schimbare.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
