
Pasionată de educație, scris și implicare civică, cred în puterea cuvintelor de a forma gândirea critică și empatia. Coordonez platforma Law-Z, unde public articole despre politici educaționale, participarea tinerilor și inițiative care sprijină învățarea. Prin proiecte, cercetări și călătorii, caut mereu perspective noi asupra modului în care educația poate dezvolta comunități.

România a investit sute de milioane de euro din bani europeni în educație și dezbatem de 10 ani reforma „România Educată”, de trei avem o nouă lege. Dar elevii nu au rezultate mai bune la testarea internațională standardizată. De ce?
Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.
Cei în jur de 130 de mii de elevi care susțin astăzi prima probă a examenului de bacalaureat 2023 au avut la primul subiect de rezolvat mai multe cerințe pe baza unui text de George Călinescu - „Ion Creangă. Viața și opera”. La Subiectul al doilea cerințele s-au bazat pe o poezie de Alexandru Vlahuță, „A mele visuri”. Subiectul al III-lea le-a cerut elevilor de la Real să scrie un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Elevii de la Uman în schimb au avut o caracterizare de personaj dintr-o operă la alegere tot din aceiași doi autori.