Sunt lucrător de tineret. Visez să fac lumea un loc un pic mai bun pentru copii și tineri, pornind de la lucruri simple: hârtie igienică la toaletă, acces la joacă și la sport, profesori empatici dătători de aripi. Văd în fiecare copil un om cu potențial extraordinar și muncec să vadă asta și ceilalți.
CRONICĂ. Ce se întâmplă când o studentă și un profesor universitar intră într-un război al ideațiilor personale și al acuzațiilor defăimătoare? Textul „Oleanna” al dramaturgului american David Mamet, adus la Teatrul Excelsior din București sub regia lui Mădălin Hîncu, își propune să răspundă acestei dileme. Controversata piesă lansată în 1992 continuă să fie relevantă în contextul dezbaterilor actuale despre putere, gen și justiție.
Cum poate o companie privată să se implice în dezvoltarea învățământului profesional, mergând mai departe de interesele sale imediate.
Misha Katsurin, un ucrainean în vârstă de 33 de ani, originar din Kiev, a creat un website cu sfaturi pentru cei ce nu reușesc să-și convingă părinții din Rusia de realitatea războiului, așa cum a pățit chiar el. Site-ul are două variante, în ucraineană și engleză. Se numește „Papapover”/„Dad, believe”. Sau „Tată, crede”, în română. „Așa cum noi suntem victimele agresiunii Rusiei, ei sunt victimele propagandei rusești”, e convins tânărul.
