
Sunt lucrător de tineret. Visez să fac lumea un loc un pic mai bun pentru copii și tineri, pornind de la lucruri simple: hârtie igienică la toaletă, acces la joacă și la sport, profesori empatici dătători de aripi. Văd în fiecare copil un om cu potențial extraordinar și muncec să vadă asta și ceilalți.

Copiii de azi nu mai au respect. Auzim asta des în ciocnirea veșnică dintre generații. Chiar așa să fie? Am pornit la drum să aflăm și i-am întrebat pe elevi și pe profesori dacă se simt respectați și ce înseamnă asta pentru ei. Respectul se simte în tonul vocii, în răbdare și în felul în care predă, ne-au răspuns. Pornim azi la drum cu primul episod despre respect.
Ucraina a intrat în a doua săptămână de război și școlile și-au schimbat cu totul destinația. În Lviv, oraș încă sigur, din vest, instituțiile de învățământ adăpostesc refugiați care au fugit de bombardament sau organizează activități prin care profesorii, părinții și elevii își susțin armata. O mamă, profesoară de engleză, a povestit pentru Școala 9 cum au făcut plase de camuflaj și ce o ajută să reziste psihic. 1 milion dintre cei peste 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei au trecut granița ca să scape de atacul Rusiei. Tanya va rămâne în țara natală cu soțul și cei doi copii.
Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.