
Sunt lucrător de tineret. Visez să fac lumea un loc un pic mai bun pentru copii și tineri, pornind de la lucruri simple: hârtie igienică la toaletă, acces la joacă și la sport, profesori empatici dătători de aripi. Văd în fiecare copil un om cu potențial extraordinar și muncec să vadă asta și ceilalți.

Elevii ar trebui să aibă camera video deschisă sau nu când sunt la orele online? Este frustrant pentru un profesor să aibă în fața 20 de avataruri sau casete negre, dar este justificat să primească absență un copil care refuză să-și arate fața la cursurile online?
Psihologul Bianca Nițoi de la Organizația Salvați Copiii a explicat de ce copiii refuză în anumite circumstanțe să-și deschidă camera și le oferă câteva sfaturi profesorilor pentru a putea gestiona această situație. Mai ales că același comportament, de a-ți ascunde mediul intim, este întâlnit și la adulți, la cursurile online.
„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”
Cu toții cred că ați avut momente în care v-a reținut atenția un serial și ați făcut binging (nu, nu căutați termenul în DEX, nici în DOOM, nu o să-l găsiți; expresia a face binging a fost consacrată de o reclamă a unui operator de telefonie și își are rădăcinile în binge-watching, concept apărut la finalul secolului al XX-lea). Adică ați avut chef să vă uitați pentru o perioadă lungă de timp la filme sau să urmăriți în maraton toate sezoanele serialului proaspăt descoperit.
Am avut mai multe ore de religie în școală decât ore de psihologie sau de filosofie ori de logică. În liceu, mi s-a spus că am o gândire eretică. Am fost, multă vreme, un copil religios, dacă nu chiar habotnic. Religia învățată în școală a avut asupra mea un efect puternic: citind despre viețile unor sfinți, precum Sfânta Filofteia, scopul meu a devenit limpede: aveam să devin sfântă.