
Sunt lucrător de tineret. Visez să fac lumea un loc un pic mai bun pentru copii și tineri, pornind de la lucruri simple: hârtie igienică la toaletă, acces la joacă și la sport, profesori empatici dătători de aripi. Văd în fiecare copil un om cu potențial extraordinar și muncec să vadă asta și ceilalți.

REZOLVAT. În anii 2000, învățătoarea Maria Gheorghiu pornea la pas împreună cu activista americană Leslie Hawke prin satele din Bacău să-i aducă pe copii la școală și mamelor să le găsească de muncă. Două decenii mai târziu, proiectele OvidiuRo pornite în câteva localități au devenit programe naționale, chiar și legi. Invitată la podcastul REZOLVAT pe tema literației, Maria Gheorghiu vine tocmai la fix cu o propunere, într-un an electoral în care românii sunt chemați de încă trei ori la vot și implicit la petreceri câmpenești: ziua satului să fie dublată de ziua lecturii în fiecare localitate.
La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Florina-Irina Dima, o profesoară de română care a coordonat un volum cu impresii literare scrise de elevi, vorbește despre ce pot învăța copiii despre viață din cărți și ce libertăți își poate lua profesorul față de programa școlară.