
Sunt lucrător de tineret. Visez să fac lumea un loc un pic mai bun pentru copii și tineri, pornind de la lucruri simple: hârtie igienică la toaletă, acces la joacă și la sport, profesori empatici dătători de aripi. Văd în fiecare copil un om cu potențial extraordinar și muncec să vadă asta și ceilalți.

Predarea fonetică a limbii engleze la clasele mici le oferă elevilor reguli accesibile și unelte de decodare, ca să poată deveni cât mai devreme cititori.
Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.
Aproape 3 milioane de elevi învață în școlile din România, în clase în care tricolorul și stema țării sunt printre primele lucruri pe care le zăresc atunci când intră la ore. De 1 decembrie, am întrebat cinci profesori ce își doresc pentru elevii români. Iată mesajele transmise de Marcel Bartic, Manuela Prajea, Doru Căstăian, Irina Constantinescu și Daniela Elena Ionele.