
Sunt Alina și îmi place să mă joc. Așa mă prezint la începutul întâlnirilor cu copiii. Cumva, am reușit să transform asta într-o meserie, în zona ONG. Cred că fiecare copil merită cadrul în care poate să-și atingă potențialul maxim.

OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Una dintre cele mai mari școli din România, Liceul Teoretic „Johannes Honterus” din Brașov, are probleme pe măsură, iar doi directori, de-a lungul unor mandate diferite, încearcă să le facă față. Un părinte implicat vrea să ajute, însă își dă seama repede în ce s-a băgat. Cum fiecare își dorește altceva, conflictele sunt inevitabile.
Până acum 166 de ani, romii erau proprietatea stăpânului, puteau fi cumpărați, vânduți, lăsați moștenire, ca un obiect. Puteau fi condamnați fără judecată, se puteau căsători doar cu acordul stăpânului. Pe 20 februarie 1856 este desființată „robia țiganilor particulari”, fiecare sclav primește 10 galbeni despăgubire și sunt obligați să se statornicească. Am rugat trei profesori care predau în comunități cu o populație semnificativă de romi să le transmită elevilor lor un mesaj.