
Sunt Alina și îmi place să mă joc. Așa mă prezint la începutul întâlnirilor cu copiii. Cumva, am reușit să transform asta într-o meserie, în zona ONG. Cred că fiecare copil merită cadrul în care poate să-și atingă potențialul maxim.

De opt ani, Finlanda iese pe primul loc în topul global al fericirii. Nu e o fericire de sărit în sus de fapt, e satisfacție cu privire la propria viață. Au cifre bune la educație, sănătate, calitatea vieții per total. Sunt triști totuși că n-au mai câștigat Eurovision demult. Da, stau bine și la umor. Când redevin serioși, îți zic și de celelalte îngrijorări care îi frământă cât să le studieze și să facă reforme pentru ele. Iată ce am aflat despre „infrastructura fericirii finlandeze”, în cele trei zile în care am vizitat Oulu, un oraș aproape de cercul polar, și Helsinki!
An de an, la examenele naționale, absolvenții se confruntă cu unele exerciții care le creează dificultăți. Unele au răspunsuri care par prea simple, altele necesită mai mult efort de gândit. Totuși, aceștia sunt itemii care fac adesea diferența între nota dorită și nota primită. Profesoara de limba și literatura română Beatrice Simion a identificat exercițiile care ar fi putut să fie capcane pentru elevi.
Într-un interviu pentru Școala9, actorul Mihai Călin spune că elevilor nu ar trebui să li se prezinte doar exemple de oamenii de succes. Avem un cult pentru premianți și pentru elevii cu 10 pe linie la evaluarea națională și la bacalaureat. Școala ar trebui să abordeze și eșecul, să-i învețe pe copii să-l gestioneze corespunzător, pentru a nu fi copleșiți de cele mai mici înfrângeri, crede actorul.