
Sunt Alina și îmi place să mă joc. Așa mă prezint la începutul întâlnirilor cu copiii. Cumva, am reușit să transform asta într-o meserie, în zona ONG. Cred că fiecare copil merită cadrul în care poate să-și atingă potențialul maxim.

Proiectul de lege a educației a fost prezentate în Guvern ieri, 9 martie, de ministra Ligia Deca, iar examenul de admitere la liceu este propunerea care suscită în continuare dezbateri aprinse și critici. În ultima săptămână sindicatele din învățământ au venit cu varianta să nu se mai dea examen de admitere, dar Evaluarea națională să aibă mai multe probe. Ideea este respinsă de reprezentanții elevilor și ai părinților. Specialiști din cadrul Federației Coaliției pentru Educație au prezentat o analiză amănunțită a tuturor scenariilor de tranziție la liceu discutate în ultima vreme, dar au venit și cu variante noi. Soluția considerată cea mai potrivită este un portofoliu educațional construit prin evaluări standardizate pe durata claselor a șaptea și a opta.
Peste 110 mii de elevi au susținut Evaluarea Națională în prima sesiune. Asta înseamnă că pot merge la liceu. Dar după ce criterii își aleg școala în care vor învăța pentru următorii patru ani cei care își permit și își doresc să meargă mai departe? Fiindcă știm și că 15% abandonează școala tocmai la acest prag. Am întrebat o sută de elevi cum iau această decizie importantă din viața lor și am aflat cât contează prestigiul și rezultatele de la Bac ale liceului, faima profesorilor, profilurile și activitățile extrașcolare.
Suntem în punctul în care asigurarea calității în învățământ, și în învățământul superior, riscă să devină un slogan, consideră profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. El a oferit publicației Școala 9 o amplă analiză despre ceea ce înseamnă universitatea românească modernă și criteriile de promovare. E o critică a actualelor aranjamente universitare, e un text esențial ce poate genera o polemică. Aceasta este prima parte.