Sunt studentă la masterul de Jurnalism Tematic în cadrul Universității din București. Scriu și sunt pasionată de presa medicală, dar descopăr și celelalte nișe jurnalistice. Pe viitor mi-ar plăcea și să predau și să îmbin dragostea pentru jurnalism cu predatul și dorința de a-i determina pe elevi și studenți să-și depășească limitele și să ajungă unde își propun. Așa cum profesorii mei dragi m-au determinat și m-au încurajat de fiecare dată.
În timpul liber, sunt o romantică incurabilă care mai scrie din când în când poezii. Am două volume publicate: unul de poezii și unul de proză scurtă.
REZOLVAT. Ani la rând, în predarea științelor, elevilor li s-au arătat legi descoperite de oameni care nu mai sunt pe lume, li s-au scris definiții pe tablă și li s-a propus seducător să le învețe pe de rost. Doar că metoda asta nu mai funcționează la noile generații. O alternativă este învățarea prin investigație pe care un ONG românesc a adus-o în clase în ultimii 14 ani.
Rușine față de propriul corp, asta simt tinerele după numai șapte minute în care au urmărit „conținut despre frumusețe”, arată un studiu desfășurat recent în Australia, la care au participat 100 de femei între 17 și 25 de ani. Astfel apar și tulburările de alimentație. În ultimii ani, aproape s-a dublat numărul persoanelor afectate de această boală psihică. Eating Disorders Victoria, o clinică care oferă servicii de sănătate mintală, a înregistrat o creștere de 300% între 2021 și 2022.
Școala românească se confruntă de ani buni cu un deficit de cadre didactice în special în zona științelor. În acest an, peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau au intrat la catedră. La nivel global, este nevoie de 44 de milioane de învățători și profesori. Doi profesori, de fizică și de matematică, au explicat pentru Școala 9 cum învață noile generații și de ce e nevoie de personal tânăr care să intre în sistem.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.