
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Oana Durcău, studentă în ultimul an la Automatică și Calculatoare la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, și-a propus să ajute elevii de liceu să ia o decizie mai informată cu privire la viitorul lor profesional. Cum? Alături de o colegă, a gândit platforma BWay, prin intermediul căreia adolescenții vor fi ajutați de studenți să-și aleagă facultatea potrivită. Cu ajutorul aplicației elevii pot să se înscrie și la evenimente de prezentare a facultăților și să ia legătura cu viitorii profesioniști din domeniu pentru a le împărtăși din experiențele lor. Proiectul lor a ajuns în finala competiției pentru start-up-uri în domeniul educației Innovators for children.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.