
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Platforma de streaming educațional SuperȘcoala le dovedește elevilor că pot să-și ia propriile decizii în ce privește procesul de învățare. La ce oră și de unde studiază, când iau o pauză și cu ajutorul cărui profesor aprofundează materia de la clasă. Au, de pildă, posibilitatea să urmărească lecții video predate de același cadru didactic din școala primară până în ultimul an de liceu. Platforma lansată în 2021 o folosesc inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale și elevi români din diaspora. Proiectul SuperȘcoala a fost unul dintre finaliștii competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.
Miriam Mircea locuiește de aproape un deceniu în Berlin. Este profesoară de limbi străine și le predă engleza și franceza nemților pentru muncă și germana imigranților, dar face și pregătire cu elevii, ca să țină pasul cu școala. Elevii fac meditații fie la recomandarea unui profesor sau la cererea părinților „pentru a-i ține pe elevi ocupați mai multă vreme”. Miriam a învățat germana la același institut unde predă astăzi.
Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.