Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
O dată cu schimbarea conducerii, în plinul scandal al cursului universitar plagiat, Ministerul Educației și-a schimbat și strategia de comunicare. Aceasta este observabilă pentru toți cei care urmăresc modul în care instituția comunică pe Facebook, Instagram și în relația cu presa. Turul zilnic al lui Sorin Cîmpeanu la televiziuni a fost înlocuit de o distanță aparentă față de reprezentanții celei de-a patra puteri în stat, instituționalizată sub forma numirii unui purtător de cuvânt. Aceasta a fost, de altfel, și prima mutare a Ligiei Deca o dată cu instalarea sa pe Berthelot: numirea în această funcție a unei tinere profesoare, inițiatoare a proiectului Școlii de gramatică, implicată în societatea civilă, doctorul în filologie Corina Popa.
„Ascultă-mă și când îți cer ajutorul, nu doar din lecția de zi”, era scris pe o pancartă ținută de o adolescentă la un protest desfășurat în fața Inspectoratului Şcolar din București. Curajul acestor tineri m-a făcut să mă gândesc la cât de obișnuită cu abuzurile era generația mea. Dar lucrurile se schimbă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
