
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
Asta ne-am întrebat, într-o ședință pe WhatsApp, în anticiparea Zilei Internaționale a Scrisului de Mână, adică azi, 23 ianuarie. Și am făcut repede un Google Doc cu o listă de profesii care scriau mult și poate mai scriu și azi câte ceva. Apoi am scris ceva pe o hârtie, de mână, am pozat-o și am pus-o ca fotografie articolului. Frumoșii visători dintr-o lume a tastelor.
Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.