
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Eseu. Școala românească ne stinge scânteile și ne taie aripile. Ne agită în sus și-n jos până devenim amețiți, ne pune unii împotriva celorlalți într-o competiție absurdă și ne face să ne desconsiderăm atunci când greșim.
Universitățile mari organizează în fiecare vară tabere pentru elevi din toată țara în care este simulată viața de student, cu tot ce înseamnă ea. De la cazarea în cămin, mâncarea la cantină, la cursuri și seminarii și în final, cu temuta sesiune. „Restanțele” rămân pentru când vor fi studenți cu adevărat. Oana Ene, elevă în clasa a unsprezecea la un liceu din Buzău, a participat la școala de vară a Universității din București și a povestit pentru Școala 9 experiența sa.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.