Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.
La doi ani de când părinții lui au venit din Iran în România, Barbod se pregătește pentru clasa a IV-a în București și profită de vacanța de vară ca să învețe mai bine limba română.
Procurorii și polițiștii de la Crimă Organizată au făcut, la începutul săptămânii, 23 de percheziții la domiciliu, în dosarul „droguri în licee”, cum e cunoscut deja în spațiul public. Colegiul Național „I.L. Caragiale” și Liceul „Jean Monnet” se numără printre instituțiile preuniversitare etichetate „de fițe” din București unde s-ar fi vândut droguri precum cocaina și canabis (popular, iarbă). I-am întrebat pe reprezentanții elevilor de la aceste licee dacă au auzit până acum că ai lor colegi cumpără droguri în școală. Ei spun că știau că elevii, în general, se droghează, însă nu în liceul lor. Și nu-și amintesc clar cum și când s-au desfășurat activitățile de prevenție din aceste instituții.
În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
