
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
Cu ce mă ajută teoria lui Pitagora în viață? Am auzit poate întrebarea asta când eram elevi, poate ne-am pus-o dezamăgiți când nu găseam legătura între formulele de pe tablă și ceva practic din jurul nostru. Ce legătură există între această întrebare rostogolită generațional și faptul că peste o treime dintre elevii români sunt analfabeți numeric? Lansăm o nouă serie REZOLVAT, de data aceasta pe tema alfabetizării matematice și științifice.
Școala 9 a rugat patru elevi de liceu să răspundă la întrebarea: „De ce trebuie să învăț?”. Pentru a-și dezvolta gândirea critică și creativitatea, pentru a se adapta unor schimbări iminente sau pur și simplu pentru un viitor mai bun, cred adolescenții. Sunt conștienți că trebuie să își dea silința și pentru materiile școlare, dar sunt de părere că pot „fura” cunoștințe de la oricine din jurul lor.