La ce detalii ar trebui să fii atent când vine vorba de sănătatea mintală a copiilor sau elevilor? Cum îți dai seama dacă ceva e în neregulă? Cum ai putea să intervii pentru a-i ajuta pe cei care se confruntă cu anxietate sau depresie? Presiunea notelor și a performanței academice – în special aceea de a avea rezultate foarte bune la olimpiade și concursuri – crește copii hipercompetitivi, cu teamă de eșec și cu teama de a dezamăgi așteptările celor din jur. Iar în școala românească, definiția unui „elev cuminte” e legată de cel ascultător, care nu pune întrebări și nu chestionează lucrurile care i se predau. De-a lungul timpului, acești factori contribuie la scăderea stimei de sine, la teama de eșec și pot conduce la probleme de sănătate mintală. Iar discuția despre sănătatea mintală a copiilor și despre rolul școlii în dezvoltarea emoțională a elevilor este purtată rar în societatea românească.
Anual, Institutul Național de Sănătate Publică elaborează un raport privind starea de sănătate a copiilor și tinerilor din România, iar o parte a raportului se referă la climatul din școală și cum le influențează acesta sănătatea fizică, emoțională și mintală a copiilor. Documentul citează și studii care dovedesc legătura strânsă dintre starea copiilor și adolescenților și rezultatelor lor la clasă. O atmosferă pozitivă în școală, care îi încurajează pe elevi, influențează performanțele lor școlare. Totuși, în viziunea elevilor, școlile din România nu le asigură un spațiu suficient de sigur. Conform raportului, „în pofida faptului că profesorii consideră că școlile dispun în mare măsură de politici ferme și mecanisme de combatere a agresivității, intimidării, hărțuirii și discriminării, elevii nu se simt pe deplin protejați și consideră că unitățile de învățământ nu au politici clare și proceduri de combatere a agresivității și hărțuirii și de abordare a victimelor. Elevii consideră că profesorii nu sunt suficient de implicați în prevenirea discriminării și a excluderii.”
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, România are doar doi psihologi pentru copii la o populație de 100.000 de copii de până la 14 ani, cea mai scăzută rată dintre cele zece țări care au prezentat informații în acest sens. Comparativ, în Finlanda sunt 172 de astfel de psihologi la 100.000 de copii. Conform legii, unui consilier școlar îi revin 800 de elevi sau 400 de preșcolari, însă, în multe cazuri, numărul de elevi care revin unui consilier depășește 1.000. În aceste condiții, sunt capabile școlile să ofere elevilor o dezvoltare sănătoasă la nivel emoțional și mintal? Și dacă nu, cum construim în școală un mediu sigur, preocupat de sănătatea mintală a copiilor? Care sunt soluțiile la care trebuie să apelăm pentru ca elevii să plece din școala românească stabili emoțional și pregătiți pentru „viața reală”?
Vom scrie în luna martie despre abuzuri și situații care contribuie la un mediu toxic în școală, dar și despre mecanismele prin care adolescenții trec de momentele dificile, activitățile care-i ajută pe copii să depășească barierele emoționale și soluții găsite de părinți și profesori pentru a crea un mediu sănătos în care copiii pot crește și se pot dezvolta atât intelectual, cât și emoțional.
Dacă vrei să ne povestești despre cât ajutor primesc elevii, cât de atente sunt școlile la nevoile care țin de sănătatea mintală a copiilor sau alte aspecte legate de sănătatea mintală a elevilor, scrie-ne la redactie@scoala9.ro.
