
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
O librărie din Belarus a fost închisă, iar proprietarul acesteia a fost reținut aproape o lună de zile după ce a pus pe rafturi, anul acesta, poemul pentru copii, „Baladă pentru un mic remorcher”, scris de poetul rus Iosif Brodski, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 1987. Un tribunal din Minsk a decis, la sfârșitul lunii octombrie, să interzică poemul, fiind deja trecut pe lista „operelor literare extremiste”.
În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.