
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.
Pentru a afla ce impact a avut închiderea școlilor asupra educației, sănătății și stării de spirit ale elevilor, The Conversation a efectuat un sondaj la care au participat 200 de profesori din școlile primare din Țara Galilor. Printre măsurile propuse de ei au fost: concentrarea pe starea de spirit a elevilor și profesorilor, mai puțină presiune pe note și topuri ale școlilor în funcție de performanțele copiilor, o linie telefonică de suport pentru părinți și îmbunătățirea infrastructurii pentru școala online.
În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.