
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Augusta, o profesoară de franceză de origine română ajunge la Cheffersville, un orășel canadian de lângă Cercul Polar. Ca să supraviețuiască asprei vieți de acolo, își aduce cu sine, în imaginar, personaje de acasă: o romă, o țărancă din Bărăgan, un hoț de mașini, lucrătoare sexuale, un evreu și o coafeză din București.
Dramaturga Mihaela Michailov face teatru documentar de mai bine de 10 ani. Printre temele pe care le abordează în piesele sale se află violența din sistemul educațional, relațiile dintre părinți și copii, cât și minorii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. Într-un text pentru Școala 9, Mihaela Michailov atrage atenția asupra unei alte probleme cronice a sistemului de învățământ: marginalizarea copiilor săraci. Problema fiind cu atât mai gravă în contextul pandemic.
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.