
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Răducu Drăgan este în clasa a zecea la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov. Pentru că a avut curajul să se ducă să învețe la oraș, și-a câștigat respectul în satul său Cutuș, care numără vreo 800 de locuitori. Practic, școala lui Răducu are mai mulți elevi decât are Cutuș locuitori. Și un cu totul alt univers. În plină pandemie, băiatul a umblat din poartă în poartă pe la vecinii lui să-i convingă să-și dea copiii la liceu.
O directoare de școală dintr-un sat din Sălaj a reușit, cu metode simple, să-i aducă pe elevi cu drag la școală și astăzi copiii își aduc ei dimineața colegii la cursuri. Delia Monica Petran, de la Școala gimnazială Dobrin, cu 120 de elevi, a dat responsabilități tuturor profesorilor, a strâns relația cu familiile copiilor și a premiat prezența la școală. O politică a școlii este ca fiecare elev să primească atenție. „Să nu existe copil care să vină la școală și nimeni să nu-l întrebe nimic până merge acasă”, explică profesoara. Iată câteva exemple concrete de ce funcționează în combaterea abandonului școlar.
Criteriile de acordare a burselor de merit în școli și licee au provocat dezbateri ample, după ce ministerul a decis să acorde burse și primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor, nu doar celor care au peste 9,50. Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că în acest fel se va crea o „competiție sănătoasă” la nivelul fiecărei clase. Ada Roseti, specialistă în științele educației, e de părere că, deși există avantaje în asta, pe termen lung se va dovedi o măsură în dezavantajul copiilor.