
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.
O parabolă care circulă în mediul online și pe care am citit-o de curând pune în lumină (ca multe altele, de fapt) relația dintre profesor și elev. Unui profesor îi apare în vis un înger care-i spune că va avea printre elevii săi unul care va deveni un mare conducător, iar că lui, profesorului, îi revine sarcina de a-l pregăti pentru acest destin. Desigur, identitatea acestui elev nu este dezvăluită de mesagerul din vis, astfel că, odată trezit, profesorul începe să se frământe și să caute soluții.
Am făcut un scurt tur al Europei, ca să aflăm cum se pregătesc părinții și copiii de prima zi de școală, ce pun în rucsac, cât scot din buzunar și cum își domolesc emoțiile. Așa am aflat, de pildă, că în Danemarca se duc flori la școală în prima zi, dar nu pentru profesori, ci pentru a înfrumuseța băncile elevilor în prima săptămână.