
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

În comuna Chiuiești, Cluj, burse elevilor sunt date fără vreo regulă, fără o hotărâre de consiliu, cum cere legea. Într-un schimb de adrese cu tinerii de la „Școli curate”, primarul Gavril Mihuț le dă în locul informațiilor sfaturi religioase și îi trimite să se adreseze Guvernului. Problemele cu educația nu se opresc doar la burse în Chiuiești. Într-unul din satele din comună, elevii învață în casa unor localnici și împart WC-ul din spatele curții cu aceștia. Primarul nu a reușit în ultimele cinci mandate să găsească o soluție.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează ce înseamnă meritul în sistemul de învățământ românesc, pornind de la situația recentă în care 2% din beneficiarii de bursă de merit aveau medii sub 5. „Ar trebui să reflectăm cu atenție asupra modului în care evaluăm și recompensăm meritele în școli și să ne asigurăm că această evaluare este echitabilă și corectă pentru toți elevii”, susțin aceștia.