
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

În Nucșoara, Argeș, finalul verii a fost despre festivalul organizat de Asociația Casa Bună. Prima zi a fost dedicată copiilor din comună, iar următoarele două au găzduit activități din lumea rurală pentru invitați. Participanții la festival au putut să se plimbe cu căruța, să învețe să mulgă oile, să spargă lemne și să cosească, într-o ciocnire a realităților urban-rural. Banii din eveniment merg către programele asociației care susțin copiii să nu abandoneze școala.
Există o teamă justificată în cancelarii, în special când vine vorba de materiile umaniste: voi fi judecat pentru modul în care predau subiecte sensibile? Este datoria mea să ies în afara sălii de clasă atunci când abordez un conținut din programă? Apreciază elevii ancorarea în realitatea lor prin literatura pe care o citesc în manuale?
Pentru că sunt studentă la Departamentul de Pregătire a Personalului didactic, în paralel cu studiile de licență, trebuie să fac practică în școli. Am ajuns în fostul meu liceu unde în urmă cu doar trei ani protestam pentru drepturile elevilor, ca reprezentant al lor. Am fost cât pe ce să-mi pierd cumpătul la întrebarea unui elev, mi-am înțeles propriile limite și am avut zile epuizante. Am văzut munca profesioniștilor care nu se vaită de orar și nici măcar de salarii, așa cum se crede. Și m-am bucurat să am mentorul potrivit.