
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

„O să fiu și eu ca Micul prinț?”. Așa a reacționat Isabela Stănescu atunci când i s-a propus să-și spună povestea vieții ei iar câțiva studenți să o pună într-o carte ilustrată, în română și romani. „Micul prinț” a fost cartea de care s-a îndrăgostit când era mică și se juca pe străzile din cartierul Gara Veche din Piatra Neamț, o comunitate de romi căldărari. Astăzi este soprană și profă de canto în București și pune cuvântul „romă” mereu alături atunci când se prezintă „fiindcă e nevoie”.
Vă amintiți de prima scrisoare adresată lui Moș Crăciun? Sau poate lui Moș Gerilă? Destinatarul este diferit în funcție de epoca în care ați copilărit, dar oricum, și unul și celălalt aveau aceleași calități: dărnicia și bunătatea. Vă mai amintiți versurile „Moș Crăciun/Gerilă, toți îmi spun/ Că ești darnic și ești bun.”? Lui, Moșului celui darnic și bun, îi scriam una dintre primele scrisori, cu evident caracter persuasiv, scopul fiind de a-l convinge că merităm să primim de la el lucrurile dorite: dulciuri, portocale, o mașinuță chinezească sau o păpușă de la „Arădeanca”, poate un pulover cu Mickey Mouse, un telefon, un joc Nintendo și/sau ce o mai fi fost la modă în vremea copilăriei noastre.
Mii de copii români ajung anual în spital pentru diferite perioade. În tot acest timp, își pun școala pe pauză și când se întorc acasă trebuie să recupereze singuri materia. Există însă și spitale care au școli pentru copiii internați. Școala 9 a mers la școala sanatorială de la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina, Prahova, unde învață anual în jur de 80 de elevi. Aici ajung copii cu tulburări de comportament sau probleme emoționale care au fost dați afară din mai multe clase și au fost clasificați adesea ca fiind „copii-problemă”. Aici învață, cu pași mici, să mai dea o șansă educației.