Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.
Cât contează câteva ore donate lunar unor copii?
Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
Ai terminat facultatea, ai susținut toate examenele necesare și, în sfârșit, ești profesor. Ai visat ani de zile la acest moment – să predai, să inspiri minți tinere și să faci o schimbare în lume. Însă, realitatea te lovește, iar ceea ce părea o misiune nobilă se transformă rapid într-un maraton extenuant pe un teren plin de obstacole. Școala9 a discutat cu trei tinere cadre didactice și ele ne-au creionat o poză a vieții de debutant.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
