
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Astăzi, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, dăm cuvântul Ștefaniei, o elevă de 15 ani din Bacău, membră a Boardului Copiilor Unicef. Ștefania povestește despre curajul de a-ți urma pasiunile și despre importanța sănătății mentale la o vârstă cu multe provocări – adolescența. În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive, potrivit unei cercetări Unicef de anul trecut.
Din băncile școlii ca elevi și până la momentul în care ne angajăm, în cabinetul medicului unde trebuie să ne citim rețeta, acasă când citim instrucțiunile unui electrocasnic sau pe net unde suntem bombardați de informații, literația are un rol esențial în viața noastră. În România, doar 11% dintre elevi înțeleg în profunzime un text. Astăzi, 8 septembrie, se celebrează Ziua Internațională a Literației și noi lansăm o nouă serie REZOLVAT dedicată în întregime temei.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…