
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Căldură mare. Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Sub arșița soarelui, candidații pentru un post în sistemul de învățământ susțin concursul de titularizare și așteaptă cu mari emoții rezultatele. Pentru unii e a șasea vară pe care o sacrifică într-un fel pe altarul educației, pentru alții este prima, dar ceea ce îi unește pe toți este dorința de a obține un post (pe perioadă nedeterminată, dacă ar fi posibil) la o școală în apropierea localității de domiciliu.
Georgiana Riglea este de un an învățătoare în Mironeasa, Iași, pentru 26 de copii cu diferite nevoi materiale și emoționale. Aceasta a povestit pentru Școala 9 ce metode a folosit la clasă pentru a-i apropia pe copii de educație și unii de alții. Cinci dintre copiii care lipseau foarte mult la început au ajuns printre cei mai silitori din clasă. Pe rând, toți ajung supereroi: al cititului, al liniștii, al armoniei din clasă. Odată cu ei, și Georgiana a învățat o lecție prețioasă: „Nu poți face totul într-o singură zi.”
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.