
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
Patru profesoare dintr-un sat mic din județul Olt vorbesc despre România și ce încă le face să se simtă mândre că locuiesc aici. Sunt dezamăgite de multe, de politicile publice care vin în sistem peste noapte, de lipsa resurselor și a viziunii. Dar pentru toate a rămas un punct care încă le luminează: oamenii. Oamenii care le-au format și oamenii mici pe care îi formează ele acum: „Vreau să-i văd pe copii oameni mari. Să-i văd realizați.”
Mai sunt doar trei săptămâni din acest an școlar. Am intrat în a doua săptămână de grevă generală a profesorilor, ceea ce a însemnat o nouă pauză pentru elevi, într-un an în care au fost oricum mai multe vacanțe și în care nu s-au dat teze. Este primul an cu structura schimbată, în care semestrele s-au transformat în cinci module și nu s-au mai încheiat medii semestriale. Școala 9 a analizat împreună cu profesori și elevi structura pe module pe care au experimentat-o.