
Respiră peliculă, scrie-n versuri și când vede galben îmbrățișează.

Vă amintiți vremurile de altădată, când, în dimineața de 1 ianuarie, împodobeam o crenguță cu flori de hârtie și cu acest accesoriu le uram părinților și celor cunoscuți să trăiască, să îmbătrânească – și nu oricum – ci ca un măr, ca un păr... Vă amintiți vremurile când ni se ura să fim tari ca piatra, iuți ca săgeata? Nu știm dacă se mai merge astăzi cu sorcova și dacă da, cât anume din semnificațiile ei sunt păstrate; s-ar putea să se fi golit de esență și să fie doar un pretext pur comercial. Dar în aceleași vremuri de altădată, se spunea că dacă rămâi nesorcovit nu-ţi va merge bine tot anul, așa că în prima zi a anului, atunci când am început să scriem articolul pe care îl veți citi miercuri, ne-am gând că v-am putea sorcovi noi, așa, ca să vă/ne meargă bine în 2022.
20 de ani. Acesta este o perioadă de timp realistă în care România poate să aibă rezultate bune la testările PISA, crede Dragoș Iliescu, specialist în evaluare psihologică și educațională. Țara noastră s-a clasat pe penultimul loc în Europa, surclasând doar Bulgaria, la ultima evaluare a cărei rezultate au fost anunțate în această săptămână. Autorul cărții „Testarea standardizată în educație” arată măsurile esențiale ce trebuie luate pentru a scădea procentul de analfabetism funcțional din România, unele deja incluse în noua lege a educației.
Ce spun adolescentele din România despre siguranță, violență de gen și cu cine vorbesc despre asta.