
Lucrează la Gazeta Sporturilor începând din 2005, fiind redactor și producător de emisiuni. Desemnat de Asociaţia Presei Sportive din România jurnalistul anului 2018 în presa scrisă sportivă, alături de alți doi colegi ai ziarului. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

Am întrebat liceeni români care au început anul școlar în Statele Unite prin programul FLEX care sunt cele mai mari diferențe față de sistemul românesc de învățământ.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Din totalul de 2.9 milioane de elevi câți sunt în România, 2,1 milioane participă la orele de religie, potrivit unor statistici puse la dispoziția Școala 9 de Ministerul Educației. Pentru aceștia părinții au trebuit să depună o cerere că vor să frecventeze această oră.