
Lucrează la Gazeta Sporturilor începând din 2005, fiind redactor și producător de emisiuni. Desemnat de Asociaţia Presei Sportive din România jurnalistul anului 2018 în presa scrisă sportivă, alături de alți doi colegi ai ziarului. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

Desfășurarea orelor față în față depinde acum de procentul cadrelor didactice vaccinate anti-COVID dintr-o școală. Dacă peste 60% s-au imunizat, elevii se pot întoarce în bănci. Școala 9 a întrebat preoți și directori de seminarii și licee teologice din Tulcea, Slobozia și Roman, cu rata vaccinării între 78 și 94%, cum au reușit să ajungă aici. Iar un teolog, profesor de religie într-o comună din Sibiu, la o școală care rămâne în online, a vorbit despre rolul bisericii în pandemie într-o comunitate mică.
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.
Săptămâna viitoare începe școala pentru elevii din România, iar majoritatea școlilor încep programul de la ora 8.00. Asta înseamnă că pentru a avea un somn odihnitor, elevii ar trebui să adoarmă înainte de ora 23.00, potrivit specialiștilor, care spun că somnul trebuie să fie între opt și 10 ore pe noapte. Dar numai 1 din 5 adolescenți ating acest target de somn, scrie CNN. Principala activitate care înlocuiește somnul este navigatul pe internet, după cum arată The Conversation, care, din cauza rețelelor de socializare vine cu alte insuficiențe, precum FOMO (fear of missing out, adică frica de a rata lucruri/situații) sau o stimă de sine scăzută.