
Lucrează la Gazeta Sporturilor începând din 2005, fiind redactor și producător de emisiuni. Desemnat de Asociaţia Presei Sportive din România jurnalistul anului 2018 în presa scrisă sportivă, alături de alți doi colegi ai ziarului. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

Fondul clasei este în continuare o realitate în școlile din România, deși este o practică ilegală și aceste costuri ar trebui acoperite de consiliile locale. Ca să stopeze colectarea de bani de la părinți, primăria Sfântu Gheorghe, Covasna, a trimis bani către toate unitățile de învățământ, cu destinație clară: fondul clasei. În total, a alocat aproape 820 de mii de lei pentru cele 17 școli din oraș.
Sunt învățătoare la clasa a II-a, într-o școală din Gârcini, Brașov. Localitate cu una dintre cele mai compacte comunități cu origini rome din Europa. Clasa a doua am început-o cu alfabetul. Doar în 11 dintre familiile elevilor mei există telefon mobil. Chiar și pentru cei care au, este inutil uneori, fiindcă nu există semnal peste tot. Jumătate dintre părinți sunt analfabeți și nu au cum să își ajute copiii la învățarea lecțiilor, online sau offline, iar mulți alții nu se descurcă să-i sprijine nici la exerciții din abecedar.
Psihologul Alexa Ciucu, de la Asociația Accept (pentru drepturile persoanelor LGBT+) a explicat pentru Școala 9 cum pot profesorii și părinții să le vorbească copiilor despre conceptul de gen și despre ce înseamnă să fii o persoană transgender sau gay, cât și despre rolurile de gen. I-am adresat mai multe întrebări în contextul în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 28 octombrie în legătură cu sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea legii prin care este interzisă abordarea temelor legate de identitatea de gen în şcoli. Totodată, în Parlament se află, din august, un nou proiect pentru redefinirea familiei.