
Lucrează la Gazeta Sporturilor începând din 2005, fiind redactor și producător de emisiuni. Desemnat de Asociaţia Presei Sportive din România jurnalistul anului 2018 în presa scrisă sportivă, alături de alți doi colegi ai ziarului. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

Dezbaterile pro și contra folosirii mobilelor în instituțiile de învățământ preuniversitar continuă în întreaga lume. În Franța, de exemplu, acestea sunt interzise în timpul orelor de curs. O cercetare publicată de site-ul australian The Conversation arată, însă, că telefonul mobil poate însemna mai mult pentru un elev decât o metodă ușoară de distragere a atenției: îl poate ajuta să dobândească abilități noi.
Sunt învățătoare într-o zonă defavorizată din Săcele, Brașov și reușesc să fac un fel de școală la distanță, chiar dacă copiii nu au semnal la telefonul mobil. Lucrez cu două grupe de elevi: cu o parte online și cu o parte offline. Cu primii încerc zilnic să mă conectez pe Meet, dar de multe ori rămân singură pe platformă în mijlocul activității. Corectez temele pe whatsapp și tot acolo îi asigur pe copii și pe părinți că se descurcă minunat. Cu cei din offline mă văd în fiecare săptămână la școală pentru a-mi aduce ce au lucrat, astfel încât la final de săptămână am feedback de la fiecare copil din clasă.
Pandemia a subliniat multe lipsuri în școlile din toată lumea. Printre ele, se numără și calitatea proastă a aerului din sălile de clasă. În contextul crizei sanitare, doi cercetători de la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor au creat, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, clasa cu cel mai curat aer, cea mai bună lumină, cu acustică și temperatură optime pentru învățare. Studiile internaționale arată că performanțele intelectuale ale copiilor pot crește cu 20% dacă sunt într-un mediu confortabil. Clasa care a făcut ore acolo nu a avut cazuri de Covid-19.