
Ariana Dudună este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național Mihai Eminescu din Constanța, urmând să își continue studiile universitare la Universitatea Stanford. În perioada 2021-2023 a fost președintele Asociației Elevilor din Constanța, luptând pentru dreptul la transport gratuit al elevilor navetiști, participând la dezbaterile parlamentare asupra Legii învățământului preuniversitar și la negocierile de la Palatul Cotroceni din timpul grevei profesorilor.

În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
Generațiile, manualele și programele se schimbă, dar fricile din școală sunt tot acolo.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?