
E din Cluj-Napoca. A început să deseneze demult, dar abia de curând și-a găsit calea - desenele și intervențiile peste fotografia analog. Surprinde prin obiectivul aparatului umanul și realul la care mai adaugă un plus de naivitate și iubire prin desene, pentru că, știm cu toții, realitatea poate fi plictisitoare.

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Adolescenții nu se informează din surse clasice pentru că nu dețin controlul, ca pe TikTok, unde pot să crească viteza, pot să oprească videoclipul sau să-l ia de la capăt. Dar când au nevoie de confirmarea unei informații, copiii apelează la adulții din viața lor. Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, crede că ar trebui să ne folosim de încrederea asta. Într-un interviu pentru Școala9 a explicat cum ar putea arăta educația media în școală.
O dirigintă și eleva ei de clasa a X-a povestesc cum li s-a schimbat viața de când s-au închis școlile.