
E din Cluj-Napoca. A început să deseneze demult, dar abia de curând și-a găsit calea - desenele și intervențiile peste fotografia analog. Surprinde prin obiectivul aparatului umanul și realul la care mai adaugă un plus de naivitate și iubire prin desene, pentru că, știm cu toții, realitatea poate fi plictisitoare.

Vorbește fără perdea. Uneori. Îți zice verde în față ce are de zis. Tot timpul. Și are multe de zis la adresa sistemului de educație românesc, din care și-a dat demisia în 2008. De când și-a înființat cabinetul privat de matematică, Dorin Ioniță nu mai pune note în catalog, dar i-a rămas ticul. Așa că evaluează tot cu note, declarative, evoluția elevilor. Ele rămân în inima copilului care se simte prețuit.
Cei doi profesori de Școala 9, Monica Halaszi și Horia Corcheș, scriu în această săptămână despre vocile din cancelarie, acele voci care îi cern pe profi de prestatorii de servicii, care îi aleg pe cei cărora le pasă de elevi de roboții veșnic preocupați de a-și termina de predat materia. O analiză din interior a tipologiilor de la catedră, văzută din culise, cu minte limpede și mai ales cu inimă de „profesor ales”.
Să raporteze numărul la cantitate, să numere în concentrul 0-3, să învețe cuvinte noi, să le conștientizeze înțelesul și să le utilize în contexte diferite și adecvate, să poată fi atenți la activități timp de 15-20 de minute, să cunoască părțile corpului uman și anumite caracteristici ale anotimpurilor. Sunt o parte dintre achizițiile pe care trebuie să și le însușească un copil la finalul grupei mici la grădiniță. Ema Tănase, profesor pentru învățământul preșcolar, le spune părinților ce trebuie să urmărească la copiii lor pe parcursului primului an de grădiniță.