
E din Cluj-Napoca. A început să deseneze demult, dar abia de curând și-a găsit calea - desenele și intervențiile peste fotografia analog. Surprinde prin obiectivul aparatului umanul și realul la care mai adaugă un plus de naivitate și iubire prin desene, pentru că, știm cu toții, realitatea poate fi plictisitoare.

Un studiu internațional și un raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România arată ponderea femeilor în sistemul educațional și explică motivele pentru care acestea ocupă cele mai multe posturi. La noi, în perioada 2019-2020, în școala primară femeile reprezentau 91% din personalul didactic, la gimnaziu 73%, iar în liceu, cu un procent în minus față de clasele V-VIII.
Aurora Liiceanu, 79 de ani, scriitoare și specialistă în psihologie, povestește despre doamna Klug, profesoara sa de engleză din liceu, pe care a reîntâlnit-o peste ani și a cunoscut-o, în sfârșit, în afara orelor de la școală. Acea profesoară reușea să ducă de mână elevele într-o lume a poeților englezi care nu apăreau în manuale. În schimb, profesoara de română, o doamnă cu părul făcut sărmăluțe, era dură, deloc creativă și obișnuia să le critice lucrările. Nu lăuda pe nimeni.
Asociația Iele Sânziene le învață pe tinerele din comunitățile vulnerabile ce este menstruația, cum apare și cum se folosesc tampoanele și absorbantele. Într-o țară ca România în care 415.000 de adolescente se află în risc de sărăcie și excluziune socială, fetele care țin atelierele de educație menstruală și pentru pubertate trebuie să lupte, simultan, cu stigma în care este învăluită menstruația și cu miturile cu care aceasta vine la pachet. Și care chiar le-ar putea pune în pericol pe viitoarele femei.