Carla Sava și Teodor Borcan sunt elevi în clasa a XI-a la Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu. Pe lângă liceu, își ocupă timpul cu Interact, un club de voluntariat, unde au funcția de Președinte, respectiv Secretar. Alte proiecte în care sunt implicați sunt Clubul Treivirgulăpaișpe al liceului, Parlamentul European al Tinerilor, Clubul de Debate al liceului. Fac dans sportiv de performanță, începând de la vârsta de 4 ani fiecare. Pe viitor, își doresc să ajungă la facultate în Olanda, Carla la Drept, iar Teo, la Microbiologie celulară.
Carmen Paraschiveanu, 42 de ani, este mama a doi copii de clasa a cincea și a șaptea. Dezamăgirea cu privire la sistemul educațional a făcut-o să se gândească tot mai serios la o soluție radicală - emigrarea. „Acum nu se mai pleacă din țară din cauza salariilor, a joburilor sau caselor. Posibila noastră plecare e motivată de educație”, a explicat pentru Școala 9. În plus, are exemplul și altor prieteni împrăștiați prin Europa care îi încurajează.
Cum este organizată o catedră de științe în țări precum Australia și Germania? Cum colaborează profesorii între ei ca să livreze cea mai bună învățare către elevi? La podcastul REZOLVAT, am vorbit cu profesorul Constantin Lomaca, cu experiența sa în cele două sisteme de învățământ, despre soluțiile care ar putea să crească nivelul alfabetizării științifice și alfabetice și în România.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.