Carla Sava și Teodor Borcan sunt elevi în clasa a XI-a la Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu. Pe lângă liceu, își ocupă timpul cu Interact, un club de voluntariat, unde au funcția de Președinte, respectiv Secretar. Alte proiecte în care sunt implicați sunt Clubul Treivirgulăpaișpe al liceului, Parlamentul European al Tinerilor, Clubul de Debate al liceului. Fac dans sportiv de performanță, începând de la vârsta de 4 ani fiecare. Pe viitor, își doresc să ajungă la facultate în Olanda, Carla la Drept, iar Teo, la Microbiologie celulară.
Își propune școala să genereze incluziune socială? Care sunt șansele reale de reușită școlară ale unui elev dintr-un mediu defavorizat? Ce efect va avea pandemia asupra copiilor din familii sărace? Sebastian Țoc, sociolog, ne-a răspuns la mai multe întrebări despre legătura dintre educație și inegalitate socială.
Școala începe cu „planuri remediale“ pentru elevii care n-au beneficiat de școala online, spune un ordin al Ministrului Educației emis în aprilie. Este vorba doar despre „repere metodologice“ pe care profesorii le pot aplica în timpul orelor obișnuite. Ce înseamnă ore remediale și cum se diferențiază ele de binecunoscuta recapitulare, am aflat de la un ONG care organizează astfel de cursuri pentru cei mai vulnerabili dintre copiii din toată țara.
În învățământul profesional și tehnic, rata de succes la examenele de certificare este de 100%. Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București, cu experiență în arhitectura politicilor educaționale, explică de ce nu ar trebui să ne bucure această reușită: aceste certificate nu au și calitatea pregătirii în spate și trebuie revizuite. Profesoara a fost coordonatoarea grupului de lucru „Curriculum școlar pentru meserii emergente” în contextul elaborării Strategiei de digitalizare a educației și a explicat pentru Școala 9 care sunt pașii pentru a adapta școala cu piața muncii. „Oamenii deja au aflat că există viață în afara cutiei pe care o numim România. Și pleacă.”