
Critic de film. Membru UCIN și FIPRESCI. Director artistic al Divan Film Festival (2017-2018) și HipTrip Travel Film Festival (2016-2018).

Școala românească se confruntă de ani buni cu un deficit de cadre didactice în special în zona științelor. În acest an, peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau au intrat la catedră. La nivel global, este nevoie de 44 de milioane de învățători și profesori. Doi profesori, de fizică și de matematică, au explicat pentru Școala 9 cum învață noile generații și de ce e nevoie de personal tânăr care să intre în sistem.
„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.
Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), care coordonează activitatea consilierilor școlari și logopezilor, ar urma să fie desființate, potrivit noii legi a educației aflată în dezbatere publică. Rolul acestor instituții va fi preluat de direcțiile județene, noile structuri ce vor lua locul inspectoratelor școlare. Consilierii școlari ar urma să fie angajați direct de către școli, dar asta ar putea să creeze un climat de tensiune în instituții, cred aceștia.Schimbările ridică multe semne de întrebare în rândul specialiștilor care au inițiat și o petiție în acest sens. Într-un dialog cu Școala 9, doi consilieri școlari explică de ce au nevoie să rămână independenți de managementul școlilor.