
Critic de film. Membru UCIN și FIPRESCI. Director artistic al Divan Film Festival (2017-2018) și HipTrip Travel Film Festival (2016-2018).

Profesorii din Liban emigrează din cauza crizei financiare, iar elevii se întreabă cum va arăta următorul an școlar.* Mai multe școli publice din Spania lasă în urmă predarea bilingvă, căci elevii abia pricep materia în engleză.* În școlile dintr-un oraș al statului american Virginia, psihoterapeuții vor înlocui polițiștii.* Landurile din Germania dezbat achiziționarea echipamentelor de ventilație pentru instituțiile preuniversitare, însă lipsește o strategie unitară.
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.
Renee Hobbs crede că inteligența artificială poate fi un bun partener tehnologic și nu un dușman sau un instrument pentru a trișa la școală. Îi lasă pe studenții ei de la Universitatea Rhode Island, unde predă educație media și digitală, să-l întrebe orice pe ChatGPT, să genereze imagini în Canva, iar uneori, să creeze figuri umane într-o aplicație online. Secretul stă în transparență, spune Hobbs, într-o discuție cu Școala 9: îi pune pe studenți să-și prezinte procesul muncii lor, ce au ales și de ce și cum au formulat cerințele către partenerul AI.