O lectură de 18 minute.
Ai 22 de ani. E prima dată când ai de votat președintele țării și ți se pune în față un buletin de vot cu 14 candidați și o ștampilă cu cerneală albastră. Niciun candidat din listă nu îți reprezintă complet valorile. Îl votezi pe cel mai vizibil în bula ta? Îl votezi pe cel despre care ai auzit că e „răul cel mai mic”? Îl votezi pe cel care spune că le-a mărit pensiile bunicilor tăi?
Cosmin Cornea a povestit pentru Școala9 cum a învățat să filtreze informațiile adevărate de cele false, să-și înțeleagă valorile și să ia asumat decizii care par imposibile.
S-a născut în 2001, când România abia trecuse cu un an înainte de o spaimă - că ar putea avea un extremist președinte, pe Corneliu Vadim Tudor. Tot atunci, George W. Bush se adresa românilor din Piața Revoluției, ajuns la București cu invitația pentru țara noastră să intre în NATO. „Salut”, le spunea el românilor. „În locul controlului statului, ați ales piețele libere și statul de drept. Și în loc de dictatură, ați construit o democrație mândră și funcțională”, zicea el.
Președinte era Ion Iliescu care conducea România alături de premierul Adrian Năstase, care a ajuns și să fie arestat în 2014 pentru șantaj și luare de mită, când Cosmin intra într-a cincea.
Pe 26 noiembrie 2024, tinerii strigau în Piața Universității, simbol al luptei pentru libertate, „România, nu uita, Europa-i casa ta” și fluturau pancarte cu „35 de ani de libertate vi se par prea mulți?” sau „Studenții uniți împotriva fascismului”.
Cosmin luase decizia dinainte. L-am surprins la finalul unei dezbateri despre alegerile parlamentare discutând cu Ana Ciceală, candidata independentă la Primăria Sectorului 3 care obținea, la începutul lunii iunie, 17% dintre voturi. La alegerile parlamentare de pe 1 decembrie, partidul ei, SENS, a luat puțin sub 3%.
Tânărul e din Constanța și s-a mutat în București odată cu înscrierea la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Politehnică. Din anul III lucrează în domeniul în care a terminat facultatea. În ultima perioadă, însă, a dezvoltat o pasiune pentru politică pentru că și-a dat seama că „e un aspect foarte important în viețile noastre.”
Cu candidata la Sectorul 3 discută despre faptul că i-ar plăcea să se implice oficial în politică și să intre într-un partid. Primește de la ea câteva sfaturi într-o discuție pe repede înainte.
La dezbaterea despre parlamentare unde a venit Cosmin participă și Vlad Adamescu și Răzvan Petri, co-fondatorii Politică la minut, un cont de Instagram pentru persoanele care „dezvoltă un interes pentru politică, dar poate nu știu de unde să înceapă să se informeze, să aibă aceste cunoștințe de bază, care ar trebui dobândite în școală”, crede Cosmin.
„Îți dai seama de toate pericolele pe măsură ce te informezi”
Cosmin și-a dorit să afle mai multe păreri despre alegerile parlamentare, cum să învețe și cum să voteze adecvat, conform principiilor și convingerilor sale. „Mi s-a părut o experiență foarte bună și foarte interesantă pentru mine. Am adăugat pe busola politică niște factori pe care să-i iau în considerare atunci când vreau să votez și la parlamentare și discuția s-a dus un pic și înspre prezidențiale. E vorba de faptul că trebuie să știi după ce criterii să te informezi pentru aceste alegeri mai întâi, ca după aia să poți să iei o alegere corectă pentru tine”, e de părere Cosmin.
E prima oară când votează. În 2019, atunci când în turul II am avut de ales dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, Cosmin era la câteva luni distanță de vârsta legală pentru vot.
Interesul lui pentru politică a crescut anul acesta, un an care intră în istorie cu patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare. Nu doar la noi oamenii au fost chemați la vot, jumătate din Planetă a votat.
„Mi-am dat seama că nu pot să mă duc acolo fără să știu ce se întâmplă, ce candidați sunt, ce-și propun candidații respectivi și am început din vară să mă interesez din ce în ce mai mult de valurile politice care se manifestă acum. Adică în momentul ăsta îți dai seama de toate pericolele, pe măsură ce te informezi și te documentezi.”
Dacă nu ar fi învățat de unde să se informeze corect, Cosmin admite că probabil nu ar fi știut ce se întâmplă și votul lui nu ar fi fost unul reprezentativ pentru valorile pe care le are, acesta fiind și motivul pentru care susține introducerea educației pentru democrație în școli. „Sunt foarte mulți adolescenți și tineri care ajung la 18 ani și habar nu au ce se întâmplă pe scena politică, ce vor partidele respective. Doar au auzit așa, de la o masă în familie că PSD-ul e rău, dar că și ceilalți fură și cam atât. Informațiile se opresc acolo.”
Cum își alege sursele de informare
Cosmin ne-a povestit care au fost sursele lui de informare în ultimele luni. Pe rețelele de socializare a urmărit mai multe pagini care au documentat subiectul. Spune, totuși, că și în cazul lor trebuie să fim atenți „pentru că nu toate paginile sunt legitime, nu au toate informații concrete.”
A folosit și TikTok, platforma care l-a propulsat pe candidatul independent Călin Georgescu până pe locul 1 la primul tur la prezidențiale. „Dacă ai în față două, trei, patru TikTok-uri și le urmărești și prezinți interes, atunci algoritmul o să-ți prezinte din ce în ce mai mult și într-o perioadă destul de scurtă. TikTok-ul meu era destul de încărcat de politică și discuții politice cu diferite informări sau dezinformări. Trebuie să știi să filtrezi acele informații”, explică Cosmin.
Peste 7,4 milioane de români folosesc TikTok în fiecare lună, 5,8 milioane au conturi de Instagram și există 13 milioane de conturi de Facebook. Dintre toate, TikTok are publicul cel mai tânăr - 1 din 4 utilizatori are sub 20 de ani.
Când vine vorba de surse oficiale, tânărul spune că s-a uitat pe programele politice și pe istoricul partidelor și al candidaților. „Am încercat să mă axez cât mai mult pe informații exacte și concrete, nu pe ce au spus oamenii că ar fi bine, ce este indicat în opinia lor, pentru că fiecare trebuie să aibă o opinie proprie.”
„Trebuie să pui sub semnul întrebării ce citești, informații pe care le primești și după aia să vezi veridicitatea lor, să vezi sursele, dacă sunt surse de încredere, dacă oamenii au mai dat fake news-uri, după aceea să verifici statistici, să verifici informații concrete pe care le găsești în general pe net și să-ți dai seama de acolo dacă este o informație validă sau nu.”
Cum a decis pe cine să voteze
Pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, pregătirea a fost „destul de grea”. Cosmin e de părere că niciunul dintre cei 14 candidați la președinția României nu a fost demn de acel rol în contextul actual. Spune, însă, că s-a orientat după mai multe aspecte atunci când a decis pe cine să voteze: programele politice, integritate sau alte realizări pe care le-au mai avut.
„A fost o alegere foarte dificilă, dar trebuia, aici chiar am luat în considerare răul cel mai mic. Dar nu e întotdeauna cea mai bună idee răul cel mai mic și asta o să se poată vedea la parlamentare.”
Ce a vrut să bifeze - o platformă progresistă, pro-europeană, un candidat care nu are un trecut istoric în politică cu semne de întrebare. Dintre toți, Elena Lasconi a fost cea mai apropiată de asta, spune tânărul. Cosmin admite, totuși, că a simțit lipsa de experiență a candidatei, mai ales în politică externă. „A fost și asta o problemă pentru că rolul președintelui în mare parte este pe politică externă, dar există și consilieri, există și platforme prin care poate să învețe din ce în ce mai mult și este și o persoană în care am mai multă încredere în cum se prezintă într-un Consiliu European”, explică Cosmin.
Cosmin își dorește o platformă progresistă, chiar dacă vede acum că România se îndreaptă mai degrabă către conservatori.
Cu modul cum gândește, tânărul se încadrează într-o minoritate. Poziționarea ideologică a românilor sub 25 de ani din România a suferit modificări față de 2019, când distribuția era aproape echilibrată între stânga (49%) și dreapta (51%).
Cinci ani mai târziu, doar 31% dintre respondenți se identifică cu stânga, în timp ce 69% dintre tineri se aliniază cu dreapta, potrivit Youth Study România.
Stânga susține schimbarea și vrea mai multă dreptate socială. De exemplu, luptă pentru drepturile femeilor sau ale minorităților. Dreapta susține tradițiile și vrea să păstreze lucrurile așa cum sunt. De exemplu, respect pentru valorile naționale sau pentru familie.
Așa ar putea fi explicate și rezultatele alegerilor din primul tur al alegerilor prezidențiale. 31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Călin Georgescu, potrivit INSCOP.
„Poți să faci o schimbare când intri în politică”
„Voturile s-au dus înspre persoane care se declară că ar vrea să schimbe ceva și ei (n.r. oamenii care au votat) cred că soluția este la acele persoane, necunoscând întreg programul politic al lor și întreaga lor busolă politică, ce vor ei să facă și cum vor să aplice acele credințe”, e de părere Cosmin.
La începutul campaniei credea că Geoană o să ajungă în turul al doilea datorită platformei de politică externă pe care o promitea candidatura sa. „Dar când îți faci întreaga campanie electorală doar pe faptul că tu ai fost un om cu o funcție înaltă, ce-i drept la NATO, dar nu ai o viziune politică pentru România, nu răspunzi la nicio întrebare clar cum ai vedea o reformă în România, pentru că e clar că e nevoie de o reformă, atunci ai pierdut foarte mult”, spune tânărul despre parcursul lui Mircea Geoană în campania electorală.
Despre Călin Georgescu, candidatul care avea în ultimul sondaj de dinainte de alegeri 8% din voturi, dar care a primit în primul tur susținerea a peste două milioane de români dintre cei aproape zece milioane care au ieșit la vot, Cosmin Cornea spune că a fost „un pachet frumos”: „A venit un alt candidat independent care a știut cum să prindă la public, a știut exact ce să zică într-un mod foarte frumos, care să-i capteze pe oameni și atunci a prins acest discurs, deși el și-a exprimat aceste păreri și opinii proruse, legionare și așa mai departe. Din ce am urmărit pe TikTok, postările lui Călin Georgescu se concentrau pe un mesaj împotriva sistemului actual.”
„Dar nu mă așteptam în nicio măsură, n-am crezut”, continuă Cosmin, făcând referire la rezultatele finale după numărarea voturilor din primul tur.
Când îl întreb ce și-ar dori de la România, Cosmin spune că vrea doar să păstrăm drumul pro-european. „Nu credeam că o să ajung să o zic, dar văzând rezultatele alegerilor, clar îmi doresc acest drum. Îmi doresc o Românie mai egală din punct de vedere economic, pentru că e clar că sunt foarte multe persoane care nu trăiesc din 3000 de lei o familie cum zice Ciolacu, din păcate. Și e clar că sunt din ce în ce mai mulți români care o duc din ce în ce mai rău din cauza creșterii de taxe, de impozite, de aceea trebuie să încercăm egalizarea păturilor economice.”
„Sper la o Românie care să prospere din mai multe puncte de vedere”, adaugă tânărul.
Observă în jurul lui mulți oameni care se plâng de traiul actual: „când vezi că se duce în colaps, atunci începi să te gândești că poate e nevoie și de tine să ajuți în măsura în care poți.”
Așa a început să ia în considerare intrarea în politică. „Consider că poți să faci o schimbare când intri în politică. E o perioadă în care ar trebui să intri în politică pentru că îți dorești schimbare, dar trebuie să vezi în ce măsură poți să faci acea schimbare”, admite rațional.
Mai spune și că știe că e la o vârstă „destul de fragedă, mai ales pentru politică”. „Sunt puțin nepregătit pentru politică, dar compensează cu faptul că văd atâta corupție. Odată căpătată această experiență de viață, cel puțin în cazul politicienilor actuali, se învață și alte comportamente nu tocmai corecte. Interesul lor rămâne al lor, se poate vedea și la anumite legi cum sunt pensiile speciale și când ajungi la putere îți dorești puterea ta, în principiu. Asta s-a văzut acum pentru politicienii din clasa actuală.”
Politică apropiată de tineri
În discuția cu Ana Ciceală de la dezbatere, Cosmin spune că a văzut-o ca pe „o persoană foarte calmă, știa exact ce își dorește, exact cum știe și partidul dumneaei. O persoană apropiată de tineri, ceea ce contează foarte mult.”
Apropierea de tineri, crede el, e foarte importantă și pentru că tinerii sunt cei care „nu sunt atât de apărați în scena politică și nu știu exact ce-și doresc. Majoritatea dintre ei fug de politică pentru că o asociază cu atâta corupție care s-a văzut în anii trecuți.”
Totuși, interesul tinerilor pentru politică a crescut de la doar 24% în 2019 la 55% acum, potrivit studiului Youth Study România, realizat de fundația Friedrich Ebert. În același timp, doar 1 din 8 respondenți se încadrează în categoria „cetățenilor model”, adică nu doar că sunt interesați de politică, ci au și multe cunoștințe despre acest subiect.
Asemenea lui Cosmin, 55% dintre tinerii din România consideră că interesele lor nu sunt bine reprezentate în politică.
În România nu există o cotă pentru tineret (youth quota) care să asigure reprezentarea tinerilor în Parlament și pentru a deveni membru al Camerei Deputaților trebuie să ai minim 23 de ani.
Din 329 de membri ai Camerei Deputaților, doar 14 au până în 30 de ani. În Senat, vârsta minimă este de 33 de ani, potrivit datelor Inter-Parlamentary Union.
Problemele din sistemul educațional îl împing spre politică
Pentru el, trecerea de la a fi un student care se confruntă cu diverse probleme și până la a fi un adult care caută soluții nu a fost tocmai ușoară. Spre decizia de a se implica în politică l-a împins și „perioada din școală și din facultate pentru că e clar că sistemul educațional nu se află în cel mai bun punct în momentul actual sau în oricare punct bun. Și e clar că și acolo sunt necesare niște reforme. Consider că pentru asta ar trebui să încerc să militez.”
Cosmin spune că prietenii și familia lui îl susțin. „Unii probabil s-ar aștepta pentru că au văzut că sunt destul de implicat, încercam să trag de ei, să se informeze, să vină la vot în primul rând, că și asta e un prim pas și probabil s-ar aștepta. Poate la un moment dat, pentru că nu aveau un interes atât de mare pentru politică, eram și eu un pic sâcâitor. Dar, până la urmă, s-a concretizat într-un lucru bun, că au votat, și-au exprimat dorința”, povestește Cosmin despre prietenii lui.
Nu știe însă ce reacție vor avea ai lui în momentul când își va alege partidul „pentru că asociază asta cu faptul că o să mă lovesc de foarte multă corupție, o să mă lovesc de foarte multe bariere pentru a realiza ce îmi propun eu și fiind atât de greu într-un mediu atât de corupt, unii se gândesc că ar fi degeaba. Deși eu nu cred. Cred că există loc, deși e un loc mic pentru schimbare”, mai spune tânărul.
În perioada următoare și-a propus să urmărească atent alegerile, partidele și mișcările acestora, să observe evoluția negocierilor pentru formarea guvernului și alianțele care se vor crea. Apoi vrea să analizeze programele politice, dar și oamenii care fac parte din partide și care vor implementa aceste programe, pentru a putea lua cea mai bună decizie pentru el.
„Tinerilor le-aș spune să aibă încredere în primul rând, pentru că dacă nu ai absolut nicio încredere că poți schimba ceva și poți reforma ceva, atunci tinzi să abandonezi această dorință. Și cred că trebuie să înceapă să se informeze mai mult, să se documenteze legat de ce își propune fiecare partid, fiecare candidat și să vadă cu ce valori se asociază cel mai bine.”
Câți tineri au fost la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale?
La nivel național, aproape nouă milioane și jumătate de români, reprezentând 52,55% din populația României cu drept de vot, au ieșit la vot în ultima duminică din noiembrie pentru a alege unul dintre cei 14 candidați la prezidențiale. Tot atâția și la parlamentarele de pe 1 decembrie.
În ceea ce privește prezența tinerilor la vot, potrivit platformei prezenta.roaep.ro, primul tur al alegerilor prezidențiale a scos la urne aproape 820.000 de tineri cu vârstele cuprinse între 18 și 24 de ani. În total, peste 1,5 milioane de tineri din această categorie de vârstă au drept de vot.
În 2019, la momentul alegerilor prezidențiale, România avea peste 1,6 milioane de tineri în intervalul de vârstă 18-24 de ani. Dintre aceștia, peste 675.000 de tineri își exprimau preferința.
Prin urmare, mai mulți tineri au ieșit la vot anul acesta comparativ cu turul 1 al ultimelor alegeri. Dacă în 2019 votau aproape 42% dintre tinerii de până în 24 de ani, anul acesta procentul a crescut până la 52%.
În intervalul de vârstă 25-34 de ani au votat peste 1,3 milioane de români.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
