O lectură de 12 minute.
E ianuarie 2025. Și stăm relaxați, cu burțile pline, plângându-ne de cât cozonac am mâncat, dar făcând loc de încă o felie, să meargă cu șampania răsuflată ce ne-a rămas. Ciocnim un pahar în cinstea democrației. Iată, împreună am mai scăpat de o spaimă, România nu e așa de rea.
E ianuarie 2025. Avem cearcăne și puține speranțe în viitor. Și nu are legătură cu cât am petrecut de Revelion, ci cu faptul că după 35 de ani de la Revoluție, românii au ales un președinte extremist. Unde emigrăm?
Două scenarii dintr-o Românie tot mai deconectată. Un deget acuzator merge către carcasa dreptunghiulară din care sclipesc toate iconițele cu aplicații. Dezbinarea noastră vine din faptul că stăm mai mult cu ochii în telefoane decât față în față, înțelegându-ne durerea.
E ianuarie 2025 și mergem la Teatrul Masca să vedem spectacolul (De)Conectat, în regia Ozanei Nicolau. Nu știm în care dintre Românii ne vom găsi atunci. Dinamica sălii de spectacol se va schimba odată cu țara.
Vom mai râde la fel de jocul de rol al candidaților în costume naționale care au mers prin țară semănând ură împotriva imigranților și ridicând castele din superioritatea noastră ca nație? Ne vom mai distra copios când unul dintre personaje, un adolescent teribilist, e convins că e suficient de „bărbat”, „ca Andrew Tate”, ca să reziste în comunism, dar pierde pariul cu prietenii lui? Vom mai reuși să ne împăcăm după tot hăul care se cască între noi alimentat de informațiile din social media?
Revenim…
E început de noiembrie și afară e o ceață cam ca situația politică din România. După aplauzele furtunoase de după avampremiera spectacolului (De)Conectat, se dezbate despre relațiile noastre rupte din cauza ideilor răspândite fungic de social media.
Spectacolul vorbește despre cum dezinformarea, radicalizarea și intoleranța ne separă de cei dragi și este un proiect realizat de Asociația Art Revolution în colaborare cu Teatrul Masca și cu Asociația Expert Forum. Publicația Școala9 a fost partener media al evenimentului.
Proiectul a pornit cu ateliere cu liceeni din cartierele defavorizate din București: Rahova, Pantelimon, Crângași și focus grupuri cu studenți realizate de specialiști în destructurarea fake news de la Expert Forum.
Spectacolul (De)Conectat s-a inspirat și din aceste întâlniri cu tinerii și spune povestea unor tineri sau familii care se îndepărtează din cauza informațiilor contradictorii care apar în online, de la mesaje care, sub patriotism, ascund de fapt frica de schimbare.
Actrița Mădălina Brândușe întreabă publicul: „Ați trăit vreo situație asemănătoare, din cauza dezinformării?”
„L-am pierdut pe tata!”, se aude din spate. Și e un scurt moment de șoc în sală. „Ceilalți ai mei nu i-au spus că trebuie să se vaccineze pentru că nici ei nu erau convinși că trebuie să se vaccineze. Eram plecat din țară și când am aflat că ei de fapt erau antivacciniști, tata deja murise. Nici în ziua de azi nu știu care dintre membrii familiei mele s-au vaccinat sau nu pentru că ar fi prea devastator pentru relațiile dintre noi”, mărturisește bărbatul.
„Eu, de exemplu, m-am certat cu sora mea, una dintre surori, era și cu soțul ei și am stabilit că nu mai abordăm subiectele despre care ne-am certat că e clar că acolo e ceva foarte sensibil”, spune și Mădălina.
„Eu mi-am dat seama că sunt foarte irascibilă atunci când stau foarte mult pe telefon, foarte nervoasă, somehow, mă enervau și lucruri foarte mărunte. Și o chestie pe care o încerc acum este că iau telefonul, îl deschid, asta se întâmplă de foarte multe ori pe zi, dau click pe Instagram și îl închid la loc”, povestește altcineva.
E deja o conexiune pe care o întâlnești mai degrabă într-o sufragerie decât într-o sală de spectacol.
Pe scenă sunt invitați Mădălina Voinea, de la Expert Forum, care a mers alături de regizoarea Ozana Nicolau și a susținut atelierele cu tinerii, și Vlad Adamescu și Răzvan Petri de la proiectul Politica la Minut, o platformă care explică politica pentru Gen Z.
„Cum vorbești cu cineva care crede în teoriile conspirației?”
Mădălina Voinea a povestit că experiența din școli a fost „de șoc, și în rău, și în bine”: „Majoritatea dintre Gen Z, dintre oamenii până în 18 ani, se informează majoritar pasiv. Adică nu există o intenție în modul în care consumă știri, ci majoritar de pe TikTok, dar și pe Instagram, într-o proporție mult mai mică, sunt consumatori pasivi de știri. Practic, sursele de informare sunt foarte puțin delimitate.”
„Pentru mine, cred că cel mai mare șoc a fost cât de puțin control avem, de la 13 până la 50 de ani, asupra informației pe care ajungem să o considerăm știri și care ne formează opinii. Cred că există un nivel de conștientizare că online sunt foarte multe porcării și că sunt foarte multe lucruri false. Dar, pe de altă parte, stând șase-șapte ore - cam așa am auzit foarte des că se stă pe telefon - nu înseamnă că nu ești expus la ele”, completează ea.
Informațiile false din social media nu sunt contrabalansate cu informație de calitate, mai spune Mădălina Voinea. Adică „nu e umplut vidul ăsta mare de informație pe care îl vedem online cu o informație calitativă care să zică tot ce ai văzut șapte ore pe căcatul ăsta de TikTok, mă scuzați, este o informație falsă”.
Aici au completat și fondatorii Politică la Minut, inițiativă care are și o pagină de Instagram cu 23.000 de urmăritori care sparge mituri despre politică și societate.
„Cum vorbești cu cineva care crede în teoriile conspirației?, cum vorbești cu cineva care dă share la fake news? Una din chestiile pe care le-am descoperit e că nu e de ajuns doar să le dai faptele. Nu contează că le zici că orașul de 15 minute nu înseamnă că vei fi închis într-o rază de 15 minute și o să ai pașapoarte între cartiere, că eu nu mai pot să merg din Titan în Balta Albă. Ce faci este să creezi o narațiune care să vină împotriva narațiunii ăleia fake”, a explicat Răzvan Petri.
Din acest punct mai ai 5 minute de citit.
Lupta pare în continuare inegală. Și discuția de după spectacolul (De)Conectat era încă la adăpostul trecutului care nu poate prezice viitorul, nu știam ce succes vor avea fermele de boți care pompau postări de susținere a candidatului la președinție Călin Georgescu.
„Rădăcina dezinformării vine dintr-o neîncredere profundă a unei părți a societății în altă parte și în special în elitele politice, științifice, tot ce înseamnă oamenii cu educație la putere. Acum nu numai putere politică, ci putere formală sau informală în societate. Nu merge să le dăm doar fact checking, pentru că emițătorul e cel care contează”, mai spune și Vlad Adamescu.
Iar încrederea vine pe fondul inegalității sociale, mai spune el:
„În momentul în care tu te simți ignorat, simți că ai eșuat în viață, simți că e vina Guvernului că n-ai ajuns unde ți-ai imaginat tu, ei bine, în momentul ăla, pe tine nu te costă foarte mult să începi să crezi în tot felul de chestii care ni se par nouă nebunești”.
Se aplaudă. Părinți și copiii pleacă spre casă, printr-o ceață mai fină.
„Atenția și preferințele noastre sunt «produsul» care este, de fapt, vândut”
Regizoarea Ozana Nicolau a povestit apoi pentru Școala9 că a pornit proiectul din două motive: „relații personale care au ajuns în impas din cauza dezinformării, dar și ceea ce s-a întâmplat la nivel macro – răspândirea pozițiilor intolerante, discriminatoare la nivel global și, din păcate, și în România.”
Povestește că a pierdut mai multe prietenii și relații cu rude când valorile fiecărei părți n-au mai fost aliniate. „Vă mai amintiți, spre exemplu, de faptul că guvernul a oferit un teren în București pentru construirea unei moschei? Au avut loc atunci proteste: câteva sute de persoane s-au strâns pe respectivul deal, au înfipt 500 de cruci în pământ și au plimbat un purcel vopsit în culorile steagului românesc. Șocul nu a fost neapărat când am citit știrea, ci când unul dintre prietenii mei mi-a povestit că a luat parte la acel protest. Regretul meu este că nu am reușit să mai am o comunicare autentică cu acești prieteni care au adoptat poziții radicale și din acest motiv legătura dintre noi s-a pierdut.”
După aceste experiențe personale a vrut să vadă însă și dacă dezinformarea este direcționată către adolescenți, către nativii digital, care stau în medie 5 ore pe zi în online, 60% din acest timp pe social media, restul pe jocuri, YouTube, mesaje cu prietenii.
„Retrospectiv, îmi dau seama că eram nejustificat de optimistă. Liceenii de clasa a XII-a au deja drept de vot, iar cei mai mici sunt următoarea generație care va vota. Cum ar fi putut să nu fie țintiți de dezinformare?”, spune Ozana.
În ateliere au discutat aplicat despre cine sunt de fapt aceste rețele sociale, aparent platforme de entertainment.
„Am discutat despre modelul de business al platformelor de social media – cum se face că avem Insta și TikTok gratuit? Mulți dintre ei nu își puseseră această întrebare și am avut reacții foarte bune când au conștientizat că noi, utilizatorii, atenția și preferințele noastre sunt «produsul» care este, de fapt, vândut către firmele sau organizațiile care cumpără publicitate pe aceste platforme. Pentru adulți, aceasta este o informație banală, dar majoritatea elevilor nu abordaseră acest subiect cu nimeni”, a povestit ea.
Cum să ne împăcăm?
Au vorbit și despre influenceri și au putut testa pe loc, pe două teme mari - drepturile femeilor și migranți - cât de la extreme sunt opiniile. „Am întâlnit în toate atelierele două tabere care s-au contrazis: cei cu atitudini sexiste sau xenofobe vs. cei care au atitudini democratice și orientate către drepturile omului. Cel mai complicat a fost când un elev ne-a spus că ar face o dictatură pentru că nu este de acord cu o anumită minoritate. Între a nu fi de acord și a dori să ne impunem viziunea cu prețul libertății altora, este un pas mare. Și foarte periculos. Acest episod m-a răscolit cel mai profund și m-a inspirat cel mai puternic atunci când am scris textul pentru (De)Conectat.”
Provocarea cea mai mare a fost pentru echipa spectacolului să transmită ideea că „indiferent de cât de acute sunt diferențele între noi, dialogul trebuie să continue”, spune Ozana.
„Cel mai acut ne întâlnim cu dezacordurile la vot, atunci devine clar, prin cifre, cât de diferite sunt valorile la care aderăm. Ar fi extrem de benefic pentru democrația din România - care se construiește și, deopotrivă, este pusă la încercare as we speak -, dar și pentru deschiderea noastră ca indivizi, dacă în loc să mărim prăpastia față de cei cu care nu suntem de acord, am încerca să creăm punți, prin discuții.”
Spectacolul se va juca în ianuarie din nou la Teatrul Masca și va porni și prin licee.
(De)Conectat – 1h 20’
Text și regie: Ozana Nicolau
Distribuție: Mădălina Brânduse, Dragoș Stoica, Andrei Șerban și Iulia Verdeș
Scenografie și video: Miruna Croitoru
Mișcare scenică: Silvia Călin
Univers sonor: Diana Miron
Light design: Andrei Ignat
Limita de vârstă 14+
