De peste un an de zile, învățământul online ne-a acaparat viețile, forțând elevii, profesorii și părinții din România să se adapteze la ore făcute pe Zoom, teme proiectate pe Classroom și ședințe cu părinții via Whatsapp.
În afara unei achiziții de tablete pe care o putem considera eșuată (nici până acum nu știm exact dacă cele 250.000 de tablete au ajuns toate la elevii dezavantajați, iar necesarul era oricum de 900.000, din estimările realizate de IRES), statul român nu a avut niciun plan pentru digitalizarea educației. Dacă Guvernul de la Chișinău a lansat o bibliotecă digitală cu lecții interactive încă din mai 2020, noi nu am reușit să facem acest lucru nici măcar la un an după ce școlile s-au închis.
În afara unor webinarii desfășurate de Ministerul Educației și câteva Case ale Corpului Didactic (oamenii de la Galați fac o treabă excepțională, organizând periodic întâlniri comunitare în care discută teme relevante de pe agenda educațională), profesorii nu au avut parte de un program extensiv de formare în vederea achiziției de competențe digitale superioare. Și, ghinion, nici în actuala formă a Planului Național de Redresare și Reziliență nu găsim vreo direcție de acțiune care să reprezinte acel proces de recrutare, formare și evaluare calitative pentru profesorii digitali.
Tinerii români, pe ultimul loc în Europa la competențe digitale
18 decembrie 2020. Sunt ultimele zile ale mandatului Monicăi Anisie, primul ministru al Educației care a semnat un ordin privind învățământul online. Se lansează Strategia de digitalizare SMART-Edu, care prevede, printre altele, revizuirea programei pentru învățământul secundar, dezvoltarea de programe pentru alfabetizarea digitală a copiilor cu dizabilități, dezvoltarea de stagii de practică pentru studenți și realizarea de programe de formare pentru părinți care să le permită acestora să-și susțină elevii nu numai în învățarea online ci și în achiziția de competențe digitale.
Am fost anunțați că dezbaterea va fi în consultare publică până în 15 februarie, iar apoi se va asuma o decizie politică; dar iată că acea decizie politică întârzie să mai apară. Ministrul Sorin Cîmpeanu nu a dat vreun semnal că și-ar asuma-o. Strategia nu este finalizată, iar Jean Badea, subsecretarul de stat responsabil de digitalizarea educației, și-a dat demisia de la începutul lunii martie. Viitorul digitalizării educației românești este incert, iar pandemia - departe de a se fi terminat.
În tot acest timp, instituțiile de la nivel european au lucrat (și) pentru noi. Comisia Europeană a pregătit Planul de acțiune pentru educație digitală aferent exercițiului bugetar 2021-2027, care presupune adaptarea educației și formării la era digitală.
În elaborarea acestui plan de acțiune, Comisia are în vedere una dintre cele mai stringente probleme întâlnite la nivel european: pe o piață a muncii emergentă și tot mai dinamică, 1 din 5 tineri europeni nu reușește să atingă un nivel minim de competențe digitale. La acest capitol, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
Ce măsuri va lua Comisia?
- Va actualiza Cadrul european al competențelor digitale pentru a include competențele în domeniul IA (inteligenței artificiale) și al datelor și va sprijini dezvoltarea resurselor pedagogice în domeniul IA pentru școli, organismele de educație și formare profesională (EFP) și alți furnizori de formare.
- Va crea un certificat european de competențe digitale (EDSC), care să fie recunoscut și acceptat de autoritățile naționale, angajatori și alte sectoare în întreaga Europă.
Consiliul European va propune o recomandare privind îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în cadrul educației și formării. Aceasta ar include utilizarea instrumentelor UE pentru a investi în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, schimbul de bune practici privind metodele pedagogice în cadrul unei formări IT de înaltă calitate și colaborarea cu industria pentru a identifica și actualiza necesitățile în materie de competențe pe măsură ce apar.
- Va încuraja o participare mai largă la studiul internațional privind competențele în domeniul IT (ICILS), care reunește datele transnaționale cu privire la competențele digitale ale cursanților. În plus, va introduce un obiectiv UE privind competențele digitale pentru elevi, pentru a reduce, până în 2030, la sub 15 % numărul de elevi în vârstă de 13-14 ani care obțin rezultate insuficiente în domeniul competențelor de IT.
- Va viza dezvoltarea de competențe digitale avansate prin măsuri precum extinderea programului Digital Opportunity traineeships la cursanții și beneficiarii din domeniul educației și formării profesionale și va oferi oportunități de dezvoltare profesională pentru profesori, formatori și alte categorii de personal educațional.
De asemenea, Comisia a aprobat, în această lună, planul de lucru anual (primul din acest ciclu) pentru cel mai de succes program pentru tinerii europeni, Erasmus+. Programul are astăzi un buget de 26.2 miliarde de euro, în comparație cu 14.7 miliarde de euro, cât însuma programul pentru exercițiul precedent. Elementul de noutate îl reprezintă sprijinirea mobilităților digitale și verzi. O astfel de mobilitate digitală este organizată de consorțiul UNITA, din care face parte și Universitatea de Vest din Timișoara: timp de un semestru, studenții pot participa la cursuri și seminare online ale unei universități internaționale, iar activitățile prin care studenții puteau cunoaște cultura și civilizația țării respective erau, de asemenea, organizate folosind mijloace interactive, digitale.
Tot în luna martie a acestui an, marcând un an de la debutul crizei educaționale românești, eurodeputatul român Victor Negrescu a prezentat raportul pe care l-a inițiat în vederea conturării politicii în domeniul educației digitale. Acest raport a fost adoptat cu o largă majoritate în Parlamentul European, fiind prima politică educațională privind învățământul digital care conține o serie de prevederi privind dimensiunea pedagogică a procesului de tranziție.
Din adoptarea acestui raport reținem că există o majoritate la nivel european care apreciază procesul de digitalizare a educației ca fiind ireversibil, așadar este important ca statele membre să își asume proiecte de țară pentru ca digitalizarea să rămână, chiar dacă pandemia va trece.
Ce prevede Raportul referitor la conturarea politicii în domeniul educației digitale, adoptat în Parlamentul European?
- reamintește necesitatea unor competențe digitale avansate și încurajează statele membre să instituie programe naționale în domeniul educației care să promoveze creșterea numărului de studenți și de absolvenți în domeniul tehnologiei informației;
- subliniază că astfel de cursuri ar putea fi desfășurate sub umbrela companiilor de tehnologii de vârf și a universităților;
- subliniază rolul din ce în ce mai important pe care îl joacă părinții, familiile și tutorii în învățământul la distanță și necesitatea ca aceștia să aibă competențe bune în materie de internet, digitale și tehnice, precum și un echipament adecvat și solicită să li se ofere mecanisme speciale de formare profesională și susținere;
- subliniază necesitatea de a sprijini familiile cu instrumente digitale pentru a spori accesul la educația la distanță; invită Comisia să realizeze un studiu specific privind educația parentală digitală pentru a dezvolta o abordare coerentă și eficace în toate statele membre pentru a ajuta părinții;
- subliniază provocarea reprezentată de conținutul și activitățile dăunătoare și ilegale din mediul digital, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală și bunăstarea, cum ar fi hărțuirea online, inclusiv amenințările cibernetice și hărțuirea pe internet, pornografia infantilă și ademenirea, încălcarea securității datelor și a vieții private, jocurile online periculoase, dezinformarea; salută astfel cu precădere atenția sporită acordată alfabetizării digitale și informaționale prin educație și formare, în planul revizuit;
- consideră că profesioniștii din domeniul sănătății, din instituțiile de învățământ, societatea civilă și furnizorii de educație non-formală, în parteneriat cu părinții, trebuie să elaboreze o programă de învățământ adaptată vârstei, care să le permită cursanților să facă alegeri în cunoștință de cauză și adecvate și să evite comportamentele dăunătoare;
- avertizează că inegalitățile sociale și educaționale în copilăria timpurie au un impact negativ asupra nivelului de formare și asupra perspectivelor de angajare ulterioare; reiterează că este necesar accesul la o educație de calitate și că trebuie depuse mai multe eforturi pentru dezvoltarea competențelor digitale și în materie de mass-media încă de la o vârstă fragedă;
- salută anunțul Comisiei Europene privind introducerea unei Garanții europene pentru copii, pentru a combate sărăcia în rândul copiilor;
- insistă asupra necesității de a elimina decalajul digital și reamintește că ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării accesului la educație și conținut digital de calitate și îmbunătățirii competențelor digitale pentru adulții cu un nivel mai scăzut de calificare, cum sunt persoanele cu dizabilități, persoanele din grupuri vulnerabile sau marginalizate, persoanele în vârstă și cele care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate; subliniază că, în 2018, doar 4,3 % dintre adulții cu un nivel scăzut de calificare au utilizat o formă de învățare pentru adulți; subliniază că această omisiune subminează dimensiunea esențială a învățării pe tot parcursul vieții a educației digitale și împiedică eforturile de a oferi tuturor competențe esențiale în viață;
- invită Comisia să colaboreze cu autoritățile naționale, regionale și locale pentru a pune în aplicare măsuri suplimentare pentru a stimula educația digitală pentru adulți, făcând-o accesibilă din toate punctele de vedere. Acest lucru ar pregăti persoanele care și-au finalizat educația formală să trăiască și să lucreze în mediul digital și să se asigure că acestea pot beneficia cu adevărat de pe urma tranziției digitale și pot contribui la modelarea acesteia;
- consideră că este esențial să se creeze un mediu pozitiv și favorabil incluziunii, care să promoveze modelele feminine pentru a motiva fetele să aleagă materiile STEM, STEAM și TIC și să combată prejudecățile inconștiente și stereotipurile de gen în ceea ce privește materiile și opțiunile de carieră; consideră că sectorul privat are un rol de jucat, în cooperare cu instituțiile de educație și formare, cu ONG-urile și cu alte organizații ale societății civile, în dezvoltarea unor inițiative și campanii eficiente în acest domeniu; subliniază valoarea Grupului operativ „Femeile în sectorul digital” și a inițiativei „Digital4Her” ale Comisiei.
Deși inițiat de un europarlamentar Socialists&Democrats, raportul a fost salutat, ulterior votului, de comisarul european pentru educație, membru European People's Party, Mariya Gabriel, pe Twitter. Se poate, la Bruxelles. La București, politicienii încă își scot ochii cu privire la numărul de tablete, pasând responsabilități, iar Strategia de digitalizare a învățământului rămâne la sertar. Imaginea este contrastantă, la fel cum sunt și statisticile despre calitatea sistemelor de învățământ.
Foto: Dumitru Angelescu
