Din rândul copiilor cu cerințe educaționale speciale fac parte cei care au tulburări din spectrul autist, tulburări de învățare (precum dislexia), afecțiuni neuro-psihice (ADHD, depresie, anxietate), genetice (ca Sindromul Down) și copiii supradotați.
În România, în anul școlar 2020-2021, erau încadrați în sistemul de învățământ 76.901 de elevi cu cerințe educaționale speciale, potrivit datelor Ministerului Educației transmise către Asociaţia Autism Europa Bistriţa.
Numărul elevilor declarați cu CES a crescut cu aproape 30% în ultimul an: de la 59.242 în anul școlar 2019-2020 la 76.901 în acest an școlar.
Ana Dragu, președintele Asociaţiei Autism Europa Bistriţa, spune că numărul de elevi cu CES a crescut datorită locurilor speciale oferite pentru ei la liceu. Anul acesta, în licee învață prima generație de copii cu CES cărora li s-au acordat locuri speciale.
„Până anul acesta, mulți dintre părinți n-au făcut dosare de CES pentru copiii lor pentru că nu primeau niciun beneficiu real. Singurul efect era o posibilă stigmatizare a celor mici.“
Ana Dragu are un băiat cu autism, în clasa a X-a, la secția de pian a Liceului de muzică „Tudor Jarda“ din Bistrița. Tânărul a dat Evaluarea Națională la Matematică și la Limba Română la fel ca elevii din toată țara.
„El a învățat după o programă care să țină cont de tulburările lui de limbaj. A învățat să vorbească mai greu, prin terapie. Evident că nu putea, de exemplu, să scrie comentarii literare. Dar la tot ceea ce ține de teorie muzicală și pian e foarte bun. Merge și la olimpiadă“, spune mama.
Băiatul Anei a făcut meditații din clasa a VII-a la Matematică și la Limba Română astfel încât să ia peste 5 la Evaluarea Națională și să poată intra la liceul de muzică.
„Fără meditații nu intra la liceul de muzică, se alegea praful de talentul lui. Eu nu îmi permit să-i plătesc la privat toate lecțiile de care are el nevoie“, mai explică Ana Dragu.
El nu a beneficiat de locuri speciale la liceu, așa cum au avut șansa cei care au intrat acum la liceu. Fiecare liceu are din acest an un număr de locuri dedicate doar elevilor cu CES, ca aceștia să nu mai concureze cu ceilalți elevi.
Nu le-au comunicat părinților din timp numărul de locuri
Inspectoratele școlare județene și cel din Capitală au pus la dispoziția elevilor cu CES 2.030 de locuri speciale pentru înscrierea la liceu, potrivit datelor de la Help Autism România.
Asta deși, anual, în România sunt diagnosticați în jur de 1000 de copii doar cu autism, mai arată cei de la Help Autism România. Totodată, o statistică a Centrului European pentru Copiii cu Dizabilități arată că în România, în 2016, erau peste 60.000 de copii cu CES.
În pofida acestor cifre, din cele aproximativ 2000 de locuri speciale alocate pentru copiii cu CES, doar un sfert au fost ocupate (506).
O posibilă explicație pentru numărul mic de înscrieri este că inspectoratele școlare și școlile n-au comunicat din timp părinților despre aceste locuri, spune Ana Dragu. „Părinții n-au știut despre aceste locuri și n-au apucat să facă dosarele de CES pentru copiii lor. A fost primul an. Era firesc să meargă mai greu cu înscrierile, dar sunt convinsă că anul viitor vom avea mai mulți copii cu CES pe locuri speciale.“
Ordinul privind locurile speciale pentru copiii cu CES a fost publicat vara trecută, pe 18 iunie. Deși toate inspectoratele școlare trebuiau să publice a doua zi, pe site-urile lor, lista cu locurile speciale, pe 28 iunie erau 10 care încă nu le publicaseră. Iar părinții aveau timp doar până pe 6 iulie să depună dosarele de înscriere.
De ce copiii cu CES ar trebui să beneficieze de locuri speciale?
„Copiii cu CES sunt o minoritate. Au un background educațional și de aptitudini diferit față de ceilalți copii. De aceea, cel puțin cei care au diagnostice mai grave, n-ar trebui să concureze cu copiii obișnuiți“, explică Ana Dragu.
„Un copil cu sindrom Down nu are o șansă reală în fața unui copil fără nicio dizabilitate sau alt tip de deficiență gravă de învățare. În lipsa unei măsuri afirmative, ca un loc special, pe un astfel de copil îl condamni la marginalizare“, adaugă ea.
Președinta Asociaţia Autism Europa Bistriţa mai spune că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, care contează în proporție de 80% pentru admiterea la liceu, nu ține cont de nevoile copiilor cu CES.
Potrivit Legii Educației, „elevii cu cerințe educaționale speciale integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz“.
Dar, în realitate, prea puțini copii cu CES ajung să beneficieze de profesori de sprijin care să le facă un plan de învățare adaptat nevoilor acestora: de la reducerea programei școlare la a găsi metodele cele mai potrivite de învățare.
Din totalul de 76.901 de elevi cu cerințe educaționale speciale, aproape 55 mii sunt în învățământul de masă, adică în școli obișnuite. Pentru cei din urmă există doar 1.234 de norme pentru profesori de sprijin - o normă înseamnă 16 ore.
„Așa se face că profesorul de sprijin petrece maximum o oră pe săptămână cu un copil cu CES, asta dacă măcar primește un astfel de profesor“, ne-a explicat mama unui alt copil cu CES.
Președinta Asociaţiei Autism Europa Bistriţa spune că Ministerul Educației nu face mai multe demersuri pentru a crește numărul de profesori de sprijin pentru că ar afecta școlile speciale.
„Unor angajați din școlile speciale le este teamă că dacă va crește numărul de copii cu CES integrați în învățământul de masă, datorită profesorilor de sprijin, va scade numărul de copii cu CES din școlile speciale“, afirmă Ana Dragu.
De altfel, un raport al Băncii Mondiale arată că din 2008 numărul de copii din școlile speciale a rămas constant - în jur de 20 de mii.
Dar și dacă ar beneficia de un profesor de sprijin și de o programă adaptată, problema este că toți copiii cu CES, indiferent de dificultatea de învățare, dau același examen ca ceilalți elevi de clasa a VIII-a.
Foto Cover: Shutterstock
